Page 61 - 1930-5
P. 61
3 3 0 B O A B E D E G R Â U
E o năvală! Şi un fenomen la fel are loc şi In alte ţân. pare de suferinţă depăşită, de vreme ce e făcut din aceeaş
Abia de-acum literatura noastră pătrunde in Europa. Ea ne sticlire rece a ochilor şi din brazdele aşezate prea de timpuriu
va face cunoscuţi prin ce avem mai bun in suflet şi ne va in obraz. E râsul care supără, pe cei cari s au găsit înlătu
câştiga prieteni. Propaganda, foarte bine organizată împo raţi dela izbândă, deşi ci dela ei no intrevedeau şi nici nu
triva noastră, va întâmpina ochii de viorele sau ochii de se hotărau să se înhame la poverile ei. Omul nu se sperie,
fulger ai acestei literaturi. ci continuă, dar. lipsit de întâmpinările iubirii, parcă o ia de
fiecare dată dela început. In loc de rădăcinile copacului, nu
ZECE ANI DE ŞCOALĂ ROMANEASCĂ. — Intre 8 mai vegetaţia subţire, legată de călătoriile soarelui, a ierbii
şi 20 Iunie Biblioteca universităţii din Cluj a adăpostit in şi a florilor. Atâţia o pâşuneazâ. fără sâ-i fie recunoscători.
sala ei cea mare Expoziţia şcoalei româneşti din anii 1919— Mărgineanul înfloreşte din nou şi râde. Dacă râde !
1929. S a deschis intr'o zi când Bucureştii se umpluse de stea „Expoziţia şcoalei româneşti” a fost o expoziţie mai ales
guri. istoria se făcea pe străzi şi pedagogia pierduse deodată bibliografică. Tot ce sa publicat dela 1919 încoace, manuale,
orice atracţie. Piedica aceasta mi-a fost insă de ajuior. Am anuare, reviste, studii, se găsea aici sub vitrine. Diagrame in
văzut-o pe Îndelete şi singur, mai târziu, aşa cum publicul perete centralizau şi unificau datele, iar un fişier de câteva
inaugurării nu mar fi ingâduit. mii de fişe le clasifica şi multiplica. Publicaţiile au fost puse
Cine vrea să pătrundă şi fapta aceasta, cea mai nouă. a la îndemână de Biblioteca Universităţii, iar lucrările biblio
profesorului Onisifor Ghibu. alături de atâtea alte fapte, tre grafice. foarte bogate, deşi nu complete, au ieşit din colabo
ime să-l cunoască. Eu mi-l aduc aminte de tânăr de tot. când rarea seminarului de pedagogie teoretică. Cel care s a gândit
abia se întorsese din străinătate cu vestitul studiu despre bi insă să arunce această privire retrospectivă asupra şcoalei
lingvism. Îmi suna aşa de tainic atunci cuvântul: Zweispra- pe care o iubeşte de mult şi a organizat această pri
chigkcit! II văd incâ Ia Sălişte. in casa părinţilor. Mă re- vire albastră cu o ştiinţă a organizării, neimpărţitâ astăzi in
zemasem de zestrea până in tavan, de scoarţe şi de perne, şi România cu prea mulţi, a fost iară Onisifor Ghibu. Să se In-
priveam pe omul viotu. cu ochii albaştri drept in ochii mei. gâdue aici cuvântul de recunoaştere al cuiva care urmăreşte
îndemnând la aceeaş încredere şi sete de putere ! Trebue să această muncă şi personalitate de mulţi ani. şi incâ in mai
fi fost prin 1906 sau 1907. Eram eu însumi un băeţaş. Pe multe înfăţişări !
urmă ii văd in acea sală a IV-a a Universităţii din Bucureşti,
pe care o umpluserâ numai cu câţiva ani inainte lecţiile aca SECTHLE ŞTIINŢIFICE ALE .ASTRE1. — Una din
demice ale lui Coco Dimitrescu şi ale lui Titu Maiorescu. marile puteri şi din marile slăbiciuni ale Asociaţiei ar
Vremurile se schimbaseră. Era în 1914. 1915 şi 1916 şi lumea delene este vechimea ei. In adunarea generală dela Zalău,
venea numeroasă ca odinioară, dar de rândul acesta la cursu in acel corn de ţară pe unde au intrat şi se 'îmbulzeau Un
rile lui N. Iorga. de dragul legăturilor pe care le făcea mc gurii ca să ne spargă şi să dea drumul râului care să lege
reu cu realitatea şi mai ales cu rostul nostru in răsboiul a- lacul săcuesc de Marea maghiară, am auzit poate de cele
juns la toate hotarele. Printre întâii ascultători erau : I. Nis- mai multe ori zicându-se ca pe vremea lui Gpariu „Asocie-
stor. Bucşan. Ghibu. Parcâ-1 aud la una din aceste prelegeri ciunea" in loc de „Asociaţia”. Erau oameni vechi, vech* şi
când ieşiam grămadă cu mulţimea, pe Bucşan certând din nu atâta bătrâni, cari spuneau aşa. La cuvântul lor tresâream.
senin pe Ghibu pentru faţa lui mulţumită. Ghibu nu se uita Vremurile se schimbaseră năprasnic. Aveau să fie In stare
necontenit in sine. căinându-se. ci chiar in acea desnâdejde. sâ li se potrivească lor, şi din veacul de fier să intre in
rupt de-acasă şi pribeag, lucra şi se păstra fraged. Pe urmă veacul de aur 7 Secţiile ştiinţifice ale „Astrei" sunt o formă
a venit răsboiul. Acţiunea lui de organizare In Basarabia e a acestei trebuinţe de adaptare. Ele înfăţişază cea mai in-
cunoscută. Iar după râsboiu a venit Unirea. E In mintea tu drâsncaţă noutate în sânul .Asociaţiei” şi cea mai dătătoare
turor ce-a făcut la resortul instrucţiei pentru înfiinţarea învă de speranţă dovadă de viaţă şi de tinereţe. ..Asocicciunea
ţământului românesc de toate treptele în Transilvania. Ur e pe calc să se schimbe in ..Asociaţie”. Prietenii ei pot să
mele vieţii publice sau de studiu, ale lui Ghibu se văd. pline aibă încredere.
de laudă. Ceeace e ciudat e că ele apar totdeauna intr’o lu Lupta care s ar părea că se dă intre Sibiu şi Cluj, unul
me de opoziţie, care merge uneori până la absurdul tăgădui sediul comitetului central şi altul al secţiilor, e puţin lupta
rii. Mă gândesc mai cu seamă la cele din urmă isprăvi ale dintre două epoci şi dintre două concepţii. Biruinţa, dacă
lui. caracterizate prin aceeaş documentare şi stăruinţă: Istoricul biruinţă trebue sâ fie. n’ar putea să fie decât a acelora cari
Universităţii dela Cluj. din Monografia Ardealului, şi chiar umblă in pasul vremii. Dar cred că nu e nevoe de atât. Tra
această expoziţie de literatură didactică. De ce? Ar fi nevoe diţia sibianâ ca orice tradiţie cuminte, nu tăgădueşte ceeace
poate de o cercetare amănunţită, de biografie şi de mediu, ca ar fi sminteala sâ se tăgăduiască. Ea ar vrea numai sâ ce
să nu fac nedreptate nici adevărului, nici lumii sau împrici deze incet. Se sperie, se Încruntă şi se Închide Înaintea ne
natului. răbdării tinerilor. Dar valul trece pe deasupra. Iată Asociaţia
Ghibu aduce foarte mult din 'însuşirile Mărgineanului. El de zece ani încoace, cu faptele ci de cultură şi mai cu seama
e numai dorinţă de râsbatere, putere de muncă şi bucurie a cu indrăsnelile de organizaţie ! Cât mai e. propriu vorbind,
biruinţei. O treabă dată pe mâna lui e dusă la capăt cu si din „Astra” veche în toate acestea ? Dacă învelişul statute
guranţă şi uşurinţă. El înţelege însă so facă întreagă şi sin lor sau al procedurii s’a păstrat, cu mici prefaceri, acelaş.
gur. şi atunci toate elementele care o alcătucsc se aşazâ ceeace ascunde el înăuntru nu mai seamănă. In acest înţeles,
centripeta], cu un zbârnâit liniştit de motor în bun mers. in de pe acum Clujul are dreptate împotriva Sibiului. întâr
jurul Iui ca miez. Miezul acesta râde încântat de noua în zierile ar fi numai formalităţile unei lichidări. Dar e nevoe
?
frângere a greutăţilor, râs care poate nici nu e râs. ci o cris de cuvinte atât de grele Mi se pare că ne aflăm mai de
