Page 62 - 1930-5

C R O N I C A 321

grabă înaintea fazelor unui proces firesc şi nimeni n are dc şi apoi „tare" profesionale. Poate că tarele profesionale cele
ce să iasă din el rănit sau micşorat. mai temute sunt cele profesorale. Cursurile dela Braşov sunt
Am luat parte la adunarea generală a secţiilor ştiinţifice şi o apărare Împotriva lor.
dc anul acesta, din Iunie. Se lucrează la Cluj, şi se lucrează Printre ascultători mam amestecat şi eu ; cred chiar că
in spiritul cel nou ! Nici nu se putea să fie alminteri. când le-am vorbit in două rânduri, despre probleme care mi-erau
centrul vieţii intelectuale a Romanilor de peste munţi s'a şi mie şi li-erau şi lor dragi. Pot sâ-i judec, pe ci şi fapta
aşezat astăzi in oraşul lor universitar. Cele două locuri, atăt lor. Pe de altă parte, am fost pe vremuri in adunări aproape
de venerabile. Sibiul şi Blajul, au fost depăşite cu un punct asemănătoare, cu aceleaşi rosturi de drumeţ pc jumătate şi
de vedere nou. Sfinte nc sunt amândouă, dar trebue să ieşim pe jumătate de colaborator, cum erau până anii trecuţi
din sfinţenie, in necazurile de toate zilele, ca să pătrundem cursurile dela Deva. aşa că nu-mi lipseşte materialul com­
intr'o organizare ştiinţifică a muncii şi in mai multă laicitate. parativ şi indrăsneala generalizării.
Sfinţenia va fi numai ca o încununare şi drumul spre alta­ Cine işi dă părerea de departe, uşor cade la osândă. îşi
rele ei. cele două. din care nc vorbeşte şi ne mişcă trecutul, inchipue că nişte bieţi invăţători, obosiţi şi de teoria şi de
ca o răsplată după ostenelile rodnice. Nc vom îmbrăca atunci practica pedagogică, sunt strânşi intr'un ţarc şi indopaţi de
trupul şi gândul in haină de sărbătoare. Astăzi suntem in dimineaţa până seara de specialişti ai meseriei, cu alte cunoş­
bluza albastră, bună de tăvăleală, a lucrătorului. tinţe de meserie. Eu vâd înaintea ochilor Tâmpa împădurită,
E caracteristic poate că. din toate secţiile, sau deosebit cu pulberea albastră a luminii, la ana dimineaţa, cum
ca siguranţă de vederi şi câtime de infăptuiri, cele născute in cade treptat în vale. ca cernută prin desişul atâtor fagi.
urmă. In frunte stă secţia de biopoliticâ şi de educaţie fi­ Uliţa e lungă şi toate casele de pe dreapta au fundul curţi­
zică. Cele mai slabe sunt cele care se leagă mai ales de lor in pădure şi in urcuş. Din loc in loc bastioane înverzite
vechea Asociaţie, şi-i făceau faima: secţia pedagogică şi medievale şi câte o creastă de zid roşu din vechea cetate.
secţia economică. Ceasornicele bat rar şi inalt in turnuri de biserici gotice. !n
Drept incheere s'a luat o hotârire. grea de urmări. Sec­ loc de clopote. Viaţa e de demult, liniştită şi adâncă, deşi
ţiile ştiinţifice ale ..Astre ! .” vor să-şi ridice local in Cluj. pe alături de forfota târgului. Câte odată, când ieşi spre Schei.
măsura activităţii dc-acum şi a planurilor dc viitor. Va fi in insuş acest târg, sub umbrelele mari vărgate şi cu tejghelele
acelaş timp un Palat Cultural şi o casă românească intr'un călătoare pe roţi. ţi se pare numai un decor. Gândul e mai
oraş. care n'a cunoscut ceva asemănător, cu toţi cei doispre­ puternic. înăbuşe zgomotul şi goneşte clipa. Prin această
zece ani dela Unire. Viaţa noastră acolo se adăposteşte mai lume trec învăţătorii şi numai această cufundare in istorie
mult intre zidurile ridicate de foştii stăpâni. Fondările tre­ face cât o sută de lecţii. Lecţiile sunt lecţii de lucruri şi de
bue adunate prin listă dc suhscripţie. pentruca şi clădirea natură. Conferenţiarii sunt aleşi aşa in cât la urmă ştiinţa şi
să fie o faptă colectivă şi fiecare să ştie că a pus in ea o orizontul ascultătorilor, de tehnicieni ai învăţământului, să se
cărămidă. Direcţia Educaţiei Poporului s'a înscris in frunte găsească lărgite, dar şi aşa încât să vadă alături grădinile în­
cu 50.000 lei şi aşteaptă in calea deschisă dc ea pe toţi oa­ cântate ale atâtor frământări de minte şi de inimă omenească
menii de inimă. Mai sunt destui in România. F.i se vor nu­ Dacă organismul sedentarului are nevoe de ape care să-l
măra şi cu acest prilej. spele şi să-i topească sărurile, mintea strigă după mijloace
aidoma. Gânditori şi scriitori au stat la masa sălii de serbări
ÎNVĂŢĂTORII LA BRAŞOV. — Printre cele patru a liceului Şaguna. cu cei vreo sută de ascultători înainte, ca
sau cinci universităţi populare de vară. Văleni. Balcic. Mă­ să stârnească tocmai minţile, puse deodată in faţa proble­
năstirea Ncamţu şi două minoritare, sau printre cursurile de melor. Ochii creşteau şi vedeau. Timpul şi viaţa nu mai erau
întregire pentru corpul didactic aşezate tot in acest anotimp nici atât de simple nici atăt de închegate cum învăţaseră din
de bunăvoinţa înţelegătoare a Ministerului Instrucţiei, adu­ lecţiile, din lecturile sau din meditaţia lor. Să nu se uite
nările zilnice din sala de serbări a liceului Andrei Şaguna apoi că mediul e omogen. Cuvântul prinde şi rodeşte altfel
din Braşov, cât ţine Iulie, trebue cercetate aparte. Ele nu decât intre nişte ascultători ai întâmplării.
sunt. la fel cu celelalte, nici rodul unei iniţiative individuale Ce să spun. in afară de cadrul geografic şi dc cursurile
nici O creaţie a Statului. învăţătorii şi le-au dat ei singuri, propriu zise. dc realitatea ardeleană a trei culturi, trăitoare
prin asociaţia lor. Dacă c de amintit un nume. el e al pre­ alături ? Românii aceştia, puşi ciobani de suflete, se întorc
şedintelui. mi se part D. V. Toni. îndărăt la casele şi catedra lor. In toate privinţele mai înţe­
Oamenii unei profesii fie ea oricât de intelectuală, sunt legători. Prin lucrul lor vor trece culmile înverzite şi bătaia
pândiţi de aceeaş primejdie. Oamenii catedrei cu atât mai clopotelor gotice, ca o amintire de drepturi şi ca o deşteptare
mult. Primejdia e supunerea, până la pierderea personali­ Ia datorie.
tăţii, unor discipline de gândire şi de lucru, ajunse obişnuinţe
Teatru, muzică, cinematograf, radio

VARA CINEMATOGRAFULUI. — Anotimpul lunilor Dar in acest domeniu dfra e mai lămuritoare decât orice
cu zile lungi şi calde, cu plecările la munte sau la Mare. comentarii. Din Maiu începând, numărul filmelor aduse spre
atât ale părinţilor cât şi mai ales ale copiilor, credincioşii examen şi încuviinţare comisiei de cenzură a scăzut. In Iunie
cinematografelor, aduce tulburări in statistica filmului. Sălile el a ajuns un minimum. Starea de aici se vede şi in târg.
s'ar părea că se Înmulţesc. E o înşelare. Publicul celor Aproape toate cinematografele au în program reluări. Până
câteva grădini in plus nu-I ajunge pe celălalt. şi vechituri cu Valentino, au indrăsnit să se arate pe afiş.