Page 63 - 1930-5

i>2 B O A B E D E G R Â U

Se cunoaşte câ publicul cinematografelor de vară e altul. de vară a filmului arată 83 de subiecte şi 103.651 metri.
Sc cultivi sensaţia şi melodrama. Puţin. In aceste cifre, filmul propriu zis românesc n are de­
In Maiu au trecut pe la comisia dc cenzură 47 de filme. cât 9 filme şi mai ales 5.890 metri. O douâzecime adică din
Din ele 20 au avut 2000 de metri sau peste, 20 au avut mai consumaţia întreagă. Dacă se mai ţine şi seamă câ puterea
pu{in de 1000 m. Casele americane stau şi de rândul acesta de pătrundere şi orele de rulat ale unor filme cu caracter
in frunte, cu 22 dc filme; după ele vin cele franceze cu 11. trecător de ..jurnal", sunt mici. chiar asemenea date priză­
cele germane cu 6 şi cele române cu 4. Industria autohtonă rite. sc închircesc şi dispar. Filmul românesc nu există.
nu izbuteşte să existe. In ce priveşte lungimea totală a fil­ Vâlva pe care o stârneşte uneori câte un film cu subiect
melor. ea a însumat in Maiu 61.870 m.. repartizaţi astfel. românesc şi foarte rar ! chiar cu artişti români nu trebue să
Casele americane 28.556 şi toate celelalte, 7 la număr, 33.314. amăgească. E vorba de un impresariat, comercial şi artistic,
Intre ele casele franceze au ajuns la 11.630 m., cele ger­ străin, in căutare dc subiecte. Cceace rezultă nu e lipsit dc fo­
mane la 9.551. Românii se aşează departe, in al patrulea los şi la capitolul propagandei numelui şi bogăţiilor noastre
fând. cu 4.650 m. Mai întâlnim câte un film italian, aus­ sufleteşti sau economice, trebue înscris ca un post activ.
triac. englez, suedez. Aceasta nu inseamnă insă nici pe departe câ in spirit de
In Iunie numărul filmelor a scăzut la 36 cu un metraj total întreprindere, de regie şi de execuţie artistică, filmul româ­
de 41.781. Au avut 2000 m. sau peste. 12 filme, iar mai nesc ar fi după acest fel de producţie mai aproape de ceeace
puţin de 1000. 18. l’redominâ astfel „jurnalul" sau mica se chiamă inceput de fiinţare, decât înainte. La fel ca în
farsă. Locul dintâi îl au tot Americanii, cu 17 filme şi 20.240 alte industrii, capitalul şi personalul de conducere şi de câş­
«n. Departe in urma lor sc inşiră Germanii cu 6 filme şi tig nu ne aparţine. Abia câte cineva se strecoară, dintre
7.852 m., Englezii cu 2 filme şi 4.430 ra.. Francezii cu 3 băştinaşi, in situaţiile subalterne.
filme şi 2.600 m.. Românii, din ce in ce mai slabi, cu 5 filme Cu filmul dramatic mai putem aştepta. Unde e insă filmul
dar toate la un loc de 1.240 m. Mai au câte un film Polo- cultural, numai al nostru şi pe care alţii nu ni-1 pot dat 7
oezii. Austriadi. Japonezii. Totalizarca întâilor două luni
Turism, sport, educaţie fizică
PROBLEMA PROTECŢIUNEl NATURII IN ROM­ Dar legea singură n'ajunge. Broşura pe care o răsfoesc pe
NIA. — Aşa se chiamă studiul scris de directorul grădinii îndelete, cu opriri la minunatele fotografii de flori, de iezere,
botanice din Cluj şi profesorul universitar Al. Borza, ca sâ de păduri şi de stâncării. face parte din al doilea front, cu
apere o Idee scumpă multora. Această idee e o datorie pen­ atât mai lung şi mai permanent : acela al propagandei. Lu­
tru biolog Şi o suferinţă de fiecare pas pentru turist. Scăpa­ mea trebue luminată prin toate mijloacele, şi începând din
rea nu poate ieşi decât din conlucrarea amândoura. Ea se şcoli, ce comoară i sc deschide înainte cu verdeaţa câmpiilor
pare că arc să fie realizată la noi şi legal. Nu sunt decât şi singurătatea văilor sau munţilor şi cu câtă pază trebue să
zece. cincisprezece zile de când s'a votat legea monumente­ se bucure de frumuseţea lor. ca să no piardă, ci. dimpotrivă,
lor naturii. Comisia, care trebue sâ-i îndrume şi să-i supra­ s'o sporească.
vegheze aplicarea, va fi alcătuită atât din biologi cât şi din D-l Borza ştie să aducă pilda Statelor Unite sau a Ceho­
turişti. Calea cea bună s'a găsit. Cei cărora li s'a dat In sea­ slovaciei şi a Poloniei. Nu e o săptămână de când intram, pe
mă ştiu să meargă. E cea mai bună chezăşie câ nu va ră­ Tatra. în Parcul Naţional dela Javorina. Călăuzele noastre,
mâne neumblată. colegi tunşti sau oameni de ştiinţă, ne intovârăşiau ca intr'o
Studiul inc *pe prin a arăta cine este duşmanul naturii in biserică. Floare, izvor, piatră şi fiară vor rămâne şi se vor
România. Sunt atâţia. in cât ar fi mai economicos, dacă s ar desvolta aici neturburate. Natura de ieri a omului se face
întreba cine nu e duşmanul naturii in România. întinderea din nou natura lui Dumnezeu.
agriculturii, păscutul, vânătoarea, turiştii de contrahandă. lă­
comia şi nepriceperea, căile ferate, digurile, reforma agrară, TURISMUL LA POZNAN. — La începutul lui Iulie s'a
răsboiul. pacea. Omul ieşit din natură şi îmbrăţişat de ea cu deschis expoziţia internaţională de căi de comunicaţie şi de
toate darurile pe care le are. o încalcă şi o schimonoseşte de turism dela Poznan. România ia parte şi. după ştirile venite
câte ori poate. Urmările acestei distrugeri, care au numai a- până acum. foarte mulţumitor. Voiu scrie mai amănunţit a-
cest bine câ ne dau capitolul al doilea al studiului, izbesc pe tunci când voiu fi mai in măsură să-mi fac o părere proprie.
deoparte economia naţională şi pe de alta estetica şi ştiinţa. O expoziţie e in întâiul rând o problemă de prezentare.
Trebue făcut ceva împotrivă, şi repede, cât mai e vreme, Ştiu care sunt lucrurile plecate. Am luat însumi parte la a-
până când stârcii albi. cormoranii şi pelicanii Bălţii Dunărei, tâtea din şedinţele comitetului dc organizare, am vizitat ser­
urmăriţi de negustorii de pene sau de vânătorii dc rarităţi, nu viciile unde se pregăteau lucrările şi am fost martor cel puţin
vor fi stârpiţi, până când bărăganul nu va fi schimbat in două luni la zbuciumul şi cheltuiala de sine. in timp. nervi şi
întregime de plug. până când cutare munte nu-şi va pierde pricepere, a d-lui Duiliu Marcu. Fără ele secţia românească
vegetaţia sau capra neagră şi vulturul. Lupta trebue dusă pe ar fi putut să fie mai bogată sau mai săracă, mai de gust sau
două fronturi. Legea care crcază parcurile naţionale a putut mai de grămadă, dar aici. la Bucureşti. în stare de pregă­
in sfârşit sâ treacă prin Parlament. Ea găseşte 30 de rezerve tire. pentrucâ n'ar fi pornit niciodată spre Polonia. Partici­
şi parcuri înfiinţate până la 1928 pe tot întinsul ţării, in parea insâş a României e un merit al acestui arhitect subţire,
roate colţurile caracteristice, şi trebue să mai ducă la alcă­ stăruitor, născut parcă, la fel cu d-l Tzigara Samurcaş. co­
tuirea a mai mult decât Încă pe atâtea, adică 83 la un loc. misar de expoziţii. Dar dacă o expoziţie e o problemă de aşe-