Page 64 - 1930-5

C R O N I C A 3 2 3

zare şi de punere in lumină, ca o vitrină in mare, sc înţelege şi Informaţiilor dela Preşedinţia Consiliului sa întrecut in
de ce. chiar cunoscându-i părţile şi ajutând oricât de puţin bunăvoinţă şi osteneli. Secţia dc fotografii, ca să amintes^
la strângerea unora dintre ele. nu mi-e îngăduit să-mi fac o mai ales de ca. înseamnă intr adevăr o mutare a ţării cu tot
părere de întreg. ce are caracteristic Ia acest orizont nordic al Poznanului.
Polonia găzduise la ca încă din Septembrie 1929 Congre­ Harta turismului, gândită de arhitectul Popescu împo­
sul internaţional al organelor oficiale de propagandă turistică dobită dc desenul şi culorile de emoţie şi umor ale pictoriţei
Era ca o pregătire pentru această expoziţie. Oricât de mare M. Râmniceanu, la iniţiativa acelceaş direcţii, e ceva care s'a
loc vor avea. şi In clădiri cum au avut în prospect, mijloa­ făcut la noi pentru întâia oară.
cele de transport, pe apă şi Organizaţia locală polo­
pe uscat, pe sub pământ şi neză a expoziţiei îşi are
in aer. ele nu vor putea as­ şi ca marile îndatoriri, de
cunde unui ochiu învăţat să care atârnă in bună parte
judece, că stau in slujba tu­ izbânda, nu numai a întregii
rismului şi că n'au alt rost întreprinderi, dar şi a parti­
decât să-l ajute. Dau câteva cipării româneşti. Deocam­
fotografii din excursiile fă­ dată avem afişul, pe care il
cute cu prilejul acelui con­ redau după forma mică pe
gres, din care se va bănui carton. Aştept catalogul şi
ceva din frumuseţile sau din celelalte mijloace de publi­
interesul pentru toată lumea, citate. Nu stau la îndoială
al Poloniei. Am bătut de cu­ să ic cred dinainte la înăl­
rând aceleaşi drumuri, dela ţimea scopului de ajuns şi a
Vistula de jos până aproape entusiasmului polonez.
de izvoarele ci. dela câmpiile
nisipoase ca un fund de DRUMURI POLONEZE.
mare, oprite pe-alocuri de După ce am intrat In Polo­
păduri de pini şi spulberate nia prin toate hotarele şi am
prui alte părţi de vânt până întârziat in atâtea oraşe,
la cele mai înalte vârfuri aic înainte de liberare şi mai
Carpiţilor, şi pentru mine apoi, rămăiu la părerea că
fotografiile vorbesc Ele tre- tot Cracovia e locul de unde
bue să fie un îndemn pentru ţara şi oamenii pot fi mai
aceia dintre noi cari trec ho­ bine înţeleşi, turnul de unde
tarele. să nu uite in drumu­ se poate vedea mai adânc in
rile lor, nici Polonia. Vor pământul şi in sufletul polo­
avea ce vedea. Şi vor duce nez. Aşezarea insăş şi ur­
cu timpul, la un schimb de mele ei vădite. în monumente
vizite, menit să inmulţeascl şi obiceiuri. îndreptăţesc o
legăturile de turism intre cele asemenea părere. Cea mai
două ţări. veche istoric a acestor Slavi,
Ce a trimes România la cari duc până şi in numele
Poznan, care să vorbească lor amintirea câmpiei, s'a
despre fiinţa şi frumuseţile f P O R T petrecut aci; pe-aproape,
ei ? Las deoparte contribuţia spre Apus. ţinutul cărbune­
căiioţ ferate, a căilor de &■ T O U R I I M lui şi al furnalelor de fabrici
apă, a clubului automobil, a de tot felul, metalurgic şi ţe­
societăţilor aeronautice, în- 1950 - POZHAH - P0L0GH E sături, Katovice şi Lodz, iar
mmm
tr'un cuvânt tot ceeace a spre miazăzi ţugucle dc pia­
iost aşezat in pavilionul a- tră goale, acoperite pe faţa
numit al mijloacelor de trans­ Mic colorat (pe carton) dc propaganda al Eapoaitiei dela Pornan dc miazănoapte dc zăpadă
port. Mi-e drag să mă şi in Iulie, ale Tatrei polo­
opresc la al doilea pavilion românesc, al turismului propriu neze ; undeva, la orizontul lui se întâlneau cele trei hotare,
zis. Mi-c mai aproape şi ştiu mai bine cum s'a alcătuit. Ser­ austriac, prusian şi rus, care ţineau necontenit vie. sub
viciul balnco-climatic şi serviciul turismului din Ministerul ochii acestui oraş rămas încă multă vreme liber, nemaiauzita
Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, care ar fi trebuit să nedreptate a istoriei. Nicăeri nu s'a lucrat cu mai mult foc
dea temeiul, nu erau destul de organizate pentru o partici­ la corectarea acestei nedreptăţi decât la Cracovia. Io pala­
pare corespunzătoare. Ele au trebuit să sc mulţumească nu­ tele şi bisericile ci stăpânea un spirit, care a umplut pe le­
mai cu o colaborare, sau parţială sau de ordin ide*l: discuţia gionari şi pe Pilsudski şi s'a revărsat, apoi nestăvilit peste în­
planului şi îndemnul trimes societăţilor dc iniţiativă particu­ treaga Polonic, ca intr'un stol de heruvimi.
lară cu care se aflau în legătură. In schimb Direcţia Presei Iată unul din palate, sus pe măgură. îmbrăţişat dc o parte