Page 65 - 1930-5

334 B O A B E D E G R Â U

U *•!.« Ojtow. cu(«U ,I>k>U.. Sk*U~ >1 Mio<> .Ghioaga lui HercuU' CtM d» aâSpoat a SotWUţU polone,? a Tatrai
de Vistula, care-1 răsfrânge întreg şi-l plimbă pe loc in un­ vede îndărăt mică şi, deschisă cum stă in pulberea albastră
dele ei călătoare. Vase mici albe, cu abur ţi pânze, sau plute a luminii ţi a fluviului, pare o pânză fermecată pe care se
coborite din munte trec prin clopotniţele cu acoperituri ba­ vor proiecta pe rând cele mai minunate episoade ale istorici.
roce sau ies de sub streşini prin ferestrele gotice. Apa se Dar numai câte un călugăr negru sparge pâinjinişul de soare
joacă ţi amestecă amintirea cu zilele dc astăzi ţi cu dorinţa ţi calcă rar coborind dintr un cer şi urcând in linie dreaptă,
năvalnică de mărire.a tinerimii poloneze. Tocmai dincolo, la pe axa bisericii, spre celălalt cer al altarului, păzit de pâlcul
celălalt capăt al acestui fluviu, aproape de Gdansk. portul In zbor al îngerilor de aur baroci- Aceasta la Melk. La Wa­
kber al Germanilor, ea a ridicat numai in câţiva ani. intr un wel locul e mai puţin liber. Lâuntrul. înalt nesfârşit gotic, e
cot stătut ai Balticei, noul port polonez. Gdynia. Câţi Italia tăiat in două dc racla de argint cu moaştele sfântului Sta-
fascistă. Polonia se rezeamă pe tinereţe ţi In toate faptele ei nislau. sfântul de hram al Poloniei, ucis de regele Bolcslav
se simte neastâmpărul ţi zvâcnirea sângelui nou. încă din 1079. Baldachinul de aur Îl umbreşte cu lumina lui
Ţara e imbibatâ ţi ea de un cunoscut mesianism slav. Pă­ galbenă. însemnele, intr o aşezare ciudată de pe capac, mitră
rerea despre putreziciunea lumii apusene ţi despre inoirea ţi coroană ţi crud, arată umilirea puterii pământeşti inain-
care va ieşi din Răsărit, ţi anume din acest Răsărit, de pe tea puterii de sus. intrupată in biserică. Cum vor fi intrat
Vistula, nu e o raritate. Dar in ea se dâ de gol mai mult în­ printre aceşti pereţi de pădure, boerii moldoveni ‘învăţaţi cu
crederea in sine a tineretei scăpată din lanţuri, decât vre-o bisericuţele lor. mai mult ca să încapă Domnul cu Doamna
îngâmfare ezoterică slavofilâ, de pecete mai curând nisă. or­ şi câţiva curteni, un paraclis de curte horbotat pe-afară cu
todoxă ţi dostoievschianâ. Dacă s'ar scutura de penele lui piatră sau cu fresce străluatoare ? Vor fi simţit numai sila
de stemă, vulturul alb al Poloniei, şi le-ar pierde ca o za­ drept credinciosului, rămas cu sufletul închis, in asemenea
darnică podoabă heraldică, in locul lui ar rămâne un tânăr clădiri uriaşe papistâşcşti. mai mult dela dia\*olul decât dela
gol cu braţele ridicate In soare. Acesta c semnul In care vrea Dumnezeu ? Cum cuteza mica Moldova, după ce capii ei ve­
să învingă Polonia reîntregită. deau toate acestea, să facă răsboiu. ţi de atâtea ori să-l
Palatul c un castel. început din zilele întâilor regi ai ţării câştige, măreţei Polonii ? Şaizea de sfinţi, de regi. de epis­
ţi mărit şi înfrumuseţat In stilul Renaşterii sub Sigismund I. cop! şi de mari magnaţi sunt îngropaţi in acest Panteon al
numai decât după moartea lui Ştefan cel Mare al Moldovei. Poloniei şi il ţin pe umerii lor de os şi de slavă fără moarte.
Pe tot acest arc al Carpaţilor, dela Ceremuş prin Pocuţia Aid e Ion al treilea Sobieski. despresurătorul Vienei şi re­
şi Colomea până aci la Cracovia, gândul la voevozii de de­ gele Plâeşilor dela Neamţu ai lui Costache Negruzzi, aici
mult ţi In învăţaţii boeri dela Suceava şi dela laţi urmă­ Tadeu Kosdusko. cel din urmă Polonez dinaintea împărţirii
reşte pe drumeţul român. Atâtea din marile clădiri, din ca­ Poloniei aşezat de ţarul Alexandru I in cripta Regilor, aia
drul puterii regeşti şi catolice, păstrate până astăzi şi care prinţul Poniatowski. generalul lui Napoleon. înecat in retra­
ne uimesc şi ne pleacă genunchiul in faţa unei culturi cu­ gerea dela bătălia popoarelor dela Lipsea din 1813. aia poeţii
noscute mai mult din carte, trăiau aproape neschimbate in Stovacki ţi Mickiewicz. Gne putea crede înainte dc 1918 că
veacul al cincisprezecelea ţi al şaisprezecelea. Porniţi după Polonia e moartă, când ca avea Wawelul şi toţi aceşti morţi
negocieri politice la curtea regilor sau după învăţătură la mari cari o păzeau şi aşteptau ? Morţii au fost mai tari. şi ei
universitatea din preajma lor, cu ce ochi le vor fi privit ai o păzesc ţi aşteaptă încă.
noştri toate, sosiţi Intr o bună zi aici călări, in mijlocul vâlvei Palatul propriu zis de-alătun a ieşit încet, prin lucrări de
târgului cu lânceri. şi cu ce hotărâri in piept pentru acasă, restaurare Începute dinaintea râsboiulul, din ruina ţi uitarea
le vor fi părăsit ? Catedrala din curtea castelului Wawel co- lui. Sălile măreţe cu cele 150 de gobelinuri flamande, ţesute
vârşteşte şi acum. N’am mai simţit aceiaşi fiori dela abaţia la Bruxelles Intre 1553 ţi 1564. ca dar de nuntă al regelui
dela Mclk, de deasupra Dunărei, din sus de Viena. locul de Sigismund August miresei lui Caterina de Austria, işi pră­
obârşie dinaintea anului o mic. al Babenbergilor austria ci şi buşiseră podelele sau fuseseră împărţite prin pereţi noui în
al întâilor suverani al acestei mărci de Răsărit, infiptă şi cămăruţe de posturi de gardă: pridvoarelc curţii interioare,
crescută ca un bastion in calea păgânâtâţii. Dela altar uşa se cea mai marc in stil Renaştere care se cunoaşte, fuseseră