Page 66 - 1930-5

C R O N I C A

zidite şi ciudatele arcade io trei caturi, cu stâlpi dubli la cele cu turnuleţe şi creste maure. Barba cane, dm faţa cetăţii, se
de sus. se pierduseră in zidărie. Din minunatele fresce abia păstrează ncstricatâ. aşa cum a dădit-o pe aceste locuri în­
sau putut curăţa câteva, foarte decolorate, de jur imprejur râurirea din timpuri uitate, a Cruciatelor. Las târgul, cu for-
pe peretele de sub streaşină monumentală. Toată zugrăveala fotitoarea hală a pânzanlor, cu viaţa mai mult de bazar o-
cealaltă, care era aşa de deasă încât merge vorba că nu pu­ n cu tal jos. care dă o icoană a negustoriei de odinioară cu
teai să pui un deget pe ceva alb .sa risipit pentru totdeauna. carele ei ferecate şi cu drumurile spre Mare şi spre Bizanţ,
Abia dacă se mai ghiceşte pe rotunjimea stâlpilor că odată care au creat sau au îmbogăţit principatele româneşti, şi cu
ei au fost coloraţi. Dar in schimb, ce încăpere e aid, pe muzeul naţional de deasupra, plin de pânzele uriaşe ele lui
pardoseala de piatră ( Câteva mii de curteni puteau să se a- Matejko şi intre ele şi de o lucrare argintie a pictorului cu­
dune şi să se mişte in voe. priviţi dela ferestre şi dela prid- noscut şi la noi din pânzele dela castelul Peleş JVjdukiewicz.
voarele de sus de ochii regeşti. Cei vreo mie de spectatori Las biserica din vecinătate a Sfintei Mana. cu cel mai mare
ai teatrului liber instalat aici. cari ascultau piesa lui Kocha- triptic de sculptură in lemn din lume. al lui Wit Stwo&z.
nowski intr'o seară de Iunie din anul patrucentcnarului poe­ mort undeva prin Germania pc la sfârşitul secolului al cinci­
tului. nu umpleau decât o parte a nesfârşitei pieţe. Piesa în­ sprezecelea. cu dumnezccştii ochi cari au cioplit această viaţă
via ca pe vremuri, in anul 1576, când s’a jucat întâia oară sfântă, crestaţi şi orbi. pcntrucâ ar fi semnat fals o poliţă.
lângă Varşovia, intr'o zi de iarnă aspră. Fusese porundtă Pe peretele din stânga un alaiu de îngeri desenat in culori
scriitorului de cel mai 'învăţat şi mai puternic om din Polo­ deschise cereşti de Matejko întinde ca nişte eşarfe sub bol­
nia de atuna. cancelarul şi marele hatman, făcătorul de regi. ţile gotice şi peste tragicele sculpturi in lemn. ale artistului
jan Zumoyski. Mai târziu el trebuia să coboare in Moldova medieval, nu se ştie de unde poposit in acest oraş regesc
ca să aşeze pe Movileşti şi să înfrângă, in expediţia lui va­ polon.
lahă, pe Mihai Viteazul. Din nou se străvede, ca in filigra­ Trebue in schimb să întârziem o clipă la biblioteca Jagel-
nă. prin istoria poloneză, istoria noastră. Ianuarie 1578! Pe lonilor. nu pentrucâ are peste un milion de volume. 3260 de
când ..Solii" aceştia „grea la Troia” Îşi declamau plângerile atlase şi manuscrise rare. un manuscris al lui Plato din se­
in mijlocul corului de fete. iar Casandra urla despletită şi colul al nouălea ; nu pcntrucâ reprezintă propriu zis vechea
trebuia să fie purtată pe braţe, pe dinaintea castelanelor şi universitate, cea înfiinţată de Cazimir cel mare in 1364; nu
a reginei înfiorate, Mihnea Turcitul. în Muntenia, işi vedea pcntrucâ are o curte interioară gotică, o minune, cu arcade,
de viaţa Iui necăjită intre boerii nesiguri, iar Ion Potcoavă balcoane cioplite, chenare cu turnuleţe de uşi şi de ferestre,
işi vărsa sângele de mâna călăului intr'o piaţă din Liov, sub scâricele de piatră care duc la amvoane in zid. fără nimic
oblăduirea aceluiaş strălucit cancelar şi mare hatman, doctor imprejur. de ameţeală; nu pentru adăposteşte statuia lui
jurist dela universităţile intre toate vestite ale Parisului, Copernic in mijloc, al cărui astrolab se păstrează in colecţia
Strassburgului şi Padovei. Ceasornicul bâtea rar, sus in turn. colegiului cu arătarea. înainte de 1492, in locul Ameridi a
orele unui timp fără ani şt se amesteca in tiradele monolo- unui uscat necunoscut: Terra incognita. şi despre care stu­
gate ale lut Priam sau ale Hclenei. Câte un aeroplan, cu denţii. colegii lui de-aid. spuneau că desleagă totul: solvit
cele trei lumini de noapte apnnse. tăia anacronic cerul şi işi totum. Nu pentru fiecare din aceste daruri in parte d pentru
risipea uruiala motorului spre lunca Vistulei. Odată cu noi. toate la un loc. In faţa Cracoviei regale a vremilor de mă­
poate atâţia oameni ai trecutului, ridicau neînţelegători ca­ rire. iată. cu aceeaş grijă întemeiată, şi pe cealaltă. Cracovia
petele şi aşteptau să se piardă zgomotul acesta fără noimă. universitară ştiinţifică şi artistică. Ce pierdea cealaltă, apăra
Las deoparte alte colţuri ale Cracoviei, deopotrivă de evo­ şi păstra aceasta. Şi iară mă bate gândul că prin aceste lo­
catoare. Las cetatea, cu zidul, porţile şi cele trei turnuri păs­ curi. călcând pc lespezile sonore cu cişmele lui fieruite. la fel
trate. Ce trebue să fi fost toate cele patruzeci, dacă singur cu mine astăzi, a trecut şi a visat acum două sute cincizeci
acest fragment cutremură atât ? Numai fortăreaţa rotundă. şi mai bine de ani. cronicarul filozof. Miron Costin. Nu ştiu