Page 67 - 1930-5

3 3 6 B O A B E D E G R Â U

dacă urma lui până aci s a descoperit, dar ea mi se parc ne- km. de Cracovia, spre Miazăzi E vorba de orăşelul Za-
indoioasâ şi prezentă. kopanc, lângă Tatra, aşezat şi desvoltat in mijlocul celei mai
O asemenea Polonie, adâncă şi bogată, deşteaptă in minte măndre populaţii de munteni pe care o are Polonia. Cîoralii.
cu monumentele şi cu viaţa ei de astăzi. Cracovia. Dar. am l-am văzut pe Dunaieţ. in bărcile lor dintrun singur trun-
ales acest loc vrăjit mai mult pentru uşurinţa cercetării: a- chiu scobit, legate câte patru la un loc, intr un fel de alune­
tâtea mai sunt care ar trebui străbătute pentru o imagine în­ care primejdioasă pe apă ca pe o Bistriţă cu Toancc. şi i-am
treagă. Au dreptul să oprească la ele! văzut in vestitele jocuri, cu toporaşele. aruncate jos şi iară
Amintesc intre ele pe două, foarte deosebite. Unul e la luate, intr'o horă de haiducie şi de viaţă din plin. Hainele lor
aproape 350 de km. departe, spre Miazănoapte: Varşovia, atât de asemănătoare cu ale ţăranilor noştri dela munte, ca­
capitala, oraşul cu palate, cu poduri şi cu parcuri. Viaţa cea sele de lemn. lucrul mâinilor, cântecele, au dat naştere la un
nouă fierbe in el şi se adună din ce in ce mai mult din toate stil naţional foarte iubit. Cercetători de filologie şi de istoric,
părţile pământului polonez şi nu numai ale pământului polo­ dela noi sau localnici, au găsit intre ci răsunete româneşti,
nez. Vorbeam cu un marc iubitor de muzică din Varşovia, din vechea civilizaţie ciobănească a Românilor pătrunsă până
pnn casa căruia au trecut şi unde se păstrează amintirea Iui In Sudeţi şi la Moravi. Atâţia din aceşti Gorali sunt oameni
Enescu, Georgescu. Nona Ottescu. despre fenomenul româ­ dela noi. dela 1200 şi 1500, pierduţi in apele slave. Le-au ră­
nilor artişti, poeţi, actori, muzicanţi trăitori la Paris. Omul mas cuvinte ca vatră, urdă, strungă, sălaş, chiag, turmă,
nu înţelegea. Cum se putea ca toţi aceşti oameni înzestraţi, flucr. La o mie de kilometri de ţară, pe locuri unde admira­ *
să caute străinătatea şi să rămână ai ei ? In Polonia, după li­ ţia şi munca pentru parcurile naţionale, creazâ o nouă na­
berare. au venit toţi Polonezii cari însemnau ceva. din toate tură şi o altă viaţă, suntem ca intre ai noştri şi in bătaia tu­
cele cinci continente, ca să se pue in serviciul patriei. Toţi turor fiorilor.
sunt in ţară. in cele mai Înalte locuri, afară de câţiva, mai
ciudaţi şi neputându-se cu niciun chip adapta mediului, cutare Aceasta e o Polonie numai din fugă. plină de deschideri
chimist întors in Germania sau profesor rămas în Anglia. aşteptate sau de firide cu comori. Ea ne e Insă aproape şi
Al doilea loc trebuind neapărat amintit e Ia vreo 150 de ca atare trebuc să ne deprindem s'o privim şi s'o vedem.