Page 68 - 1930-5

Educaţia poporului în alte tari

— A d a u s —

Educaţia populară în Iugoslavia a) anul acesta cursurile pentru analfabeţi au fost urmate
de 10.406 auditori mai mulţi decât anul trecut (8.135 in ar­
Chestiunea educaţiei populare in Iugoslavia era mai mată şi 2.271 in sate şi oraşe). După noua lege asupra şcoa-
complicată decât in multe alte ţâri. date fiind deosebirile lelor primare, toţi adulţii până la vârsta de 25 ani sunt obli­
culturale dintre regiunile care alcătuesc Statul jugoslav. Tara gaţi să urmeze cursurile pentru analfabeţi. După această
veche şi părţile din sud ale nouilor ţinuturi trebuiau ridicate vârstă cursurile nu mai simt obligatorii, dar cei cari se în­
la nivelul cultural al Croaţiei şi Sloveniei, — regiuni cu so­ scriu sunt obligaţi să le urmeze până la sfârşit.
lidă tradiţie culturală, şi odată atinsă aceeaş înălţime de b) conferinţele pentru popor sunt din ce in ce mai nume­
învăţătură, urma să se creeze un regim cultural unitar. Fără roase. iar institutele de igienă propagă igiena şi sănătatea
îndoială, deosebirile menţionate mai sus erau mari şi regi- cu mare succes;
gimul actual voind să ajungă la nivelările necesare s a oprit c) cercurile de instrucţie şi dc educaţie devin zilnic mai
la una dintre soluţiile cele mai eficace. Lăsând până la ne­ numeroase ; incă de pe acum sunt peste 1700 biblioteci pen­
glijare stătu quo-ul învăţământului superior, a întreprins tru populaţia satelor, fără să se socotească cele dela oraşe.
energic organizarea învăţământului elementar şi a culturii foarte multe oraşe şi sate cultivă corurile şi apoi vin sokolii
populare de bază. Aceasta sub două forme: l-a cultura popu­ a căror generalizare şi proporţie a putut fi apreciată cu pri­
lară propriu zisă urmărind instrucţia publică elementară şi lejul marilor serbări încheiate deunăzi:
II-a educaţia igienică populară. d) noua lege asupra şcoalelor primare ($ 157) prevede
Cu prima misiune a fost însărcinată secţia instrucţiei colaborarea cu instituţiile particulare urmărind acelaş scop
populare, pendinte de Ministerul de Instrucţie Publică. Cu şi ajutorarea reciprocă cu acestea:
a doua, oficiul central de igienă pendinte de Ministerul Să­ e) secţia e In foarte strânsă legătură cu ministerul agri-
nătăţii Publice. culturei şi cu acel al sănătăţii şi prevederii sociale; şcoalele
dc menaj, ale căror rezultate sunt remarcabile nu numai in ce
Instrucţia populară
priveşte viaţa de familie, datoriile gospodinei, ci deasemeni.
1. Domeniul asupra căruia se intinde activitatea secţiei
o gospodărie mai bună In special la sate;
instrucţiei poporului este 'învăţământul şi instrucţia masselor
f) In ce priveşte reprezentaţiile dc cinematograf, radiofonia
populare in afară de şcoalele obişnuite. Scopul urmărit este
şl teatrul, nu sau înregistrat decât începuturi ;
realizarea înaintării civilizaţiei şi a culturii (materială şi spi­ g) universităţi populare apar pretutindeni şl se aşteaptă
rituală). * un statut special şi ajutoare materiale care să le însufleţească
2. Programul cuprinde: şi mai mult.
a) cursurile pentru analfabeţi: in oraşe, sate şi in armată ; Intărziarca realizării acestui propram era pricinuită mereu
b) diferitele conferinţe pentru popor, mai ales asupra i- de insuficienţa sumelor înscrise in buget. începând din A-
gienei:
prilie Insă. sforţările făcute sunt mult mai eficace, graţie su
c) Întemeierea: de cercuri de instrucţie şi educaţie ; de bi­
tnclor importante înscrise in bugetul Statuhri şi banovinelor
blioteci şi de săli de citire pentru popor, mai ales in sate :
Până la 6 Ianuarie 1929 (data instalării actualului regim),
coruri in oraşe şi sate : organizaţii de sokoli (societăţi de
programul era resrrâns. Acum. graţie legii noui, programai
gimnastică). a dobândit o formă mai liberă şi mai largă. Sumele ce se
d) legătura cu instituţii şi organizaţii particulare cu acelaş vor aloca in acest scop vor fi de 3—4 ori mai mari decăt cele
scop : să instruiască şi să civilizeze poporul: să facă legătura
acordate Înainte.
misiunilor acestor instituţii şi organizaţii;
Pe temeiul experienţei de până acum. se prepară o nouă
e) legătura şi colaborarea cu alte ministere in ce priveşte
organizare, alcătuindu-se regulamente şi statute aproape pen­
acelaş scop;
tru toate punctele programului schiţat mal sus.
{) şcoalele menagcrc, progresul şi popularizarea lor: cursu­
Bugetul Statului prevede o sumă de aproape 7.000.000 di­
rile de agricultură şi de asociaţii ţărăneşti (,.za druga"-coo­
nari. Bugetele banovinelor au prevăzut deasemeni sume des­
perative) ; tul de remarcabile, evaluând ti-se (cu aproximaţie) întreg bu­
g) reprezentaţii de cinematograf, radiofonie şi teatru pen­ getul Ia circa 13—15.000.000 dinari.
tru popor; Până acum. se poate spune, că cele mai bune rezultate le-au
h) universităţi populare, mai ales in sate şi in centrele
dat şcoalele de menaj.
industriale ;
i) tot ceeace priveşte scopul instrucţiei publice şi educaţiei: Oficiul central de igienă
economia în general, economia infantilă şi şcolară : populari­ Direcţia in care educaţia populară sa manifestat cel mai
zarea ţesăturilor şi costumelor naţionale ; etc. întins, mai eficace şi — fără exagerare — mai uimitor ca
3. Programul acesta se realizează cu încetul. In marea lui rezultate, e aceea a educaţiei igienice şi sanitare. Nu se
majoritate. Realizarea se face treptat, dar cu tot mai mult poate vorbi despre această chestiune fără să se amintească
progres, astfel: numele doctorului Stampar. un adevărat apostol, care a rcu-