Page 17 - 1930-06
P. 17
Foto Multul Etnografic. Clu)
Fete cântând din tulnice la târgui de pe muntele Gâina
Valea Arieşului
intre râurile care străbat cetatea închisă a dreaptă spre ţinutul unde altă dată nisipul râuri
Munţilor Apuseni nici unul nu e aşa de lor purta pulberea de aur răvăşită de şteampuri din
Dcunoscut şi în mare cinste ca Arieşul. So- adâncimile pământului. Astăzi Aurarul, tovarăş al
meşurile : cald şi rece, care ţin şi ele de acest ţinut, sărăciei locuitorilor, macină doar piatră de var,
sunt mai sălbatice, pustii aproape in aşezări ome ..scaunele” *) cu metal preţios sunt din ce in ce mai
neşti şi se înstrăinează de ţara Moţilor, îndreptân- rare.
du-şi cursul unit spre câmpia Tisei. îndată ce ies Va întâlni în schimb munţi şi privelişti de o fer
la larg. Crişurile îmbrăţişează numai la izvoarele mecătoare frumuseţe, aşezări omeneşti cuibărite în
lor Masivul Bihariei, croindu-şi drum prin chei în tre stânci sau răsleţite pe tăpşanurile înalte şi încă
guste şi prăpăstioase (Crişul repede) sau mişcân- strănepoţi de-ai tribunilor Craiului Munţilor, de
du-se alene prin văi largi (Crişul negru şi alb) spre la cari multe poţi afla asupra trecutului sbuciumat
a se aduna în cele din urmă tot in şesul Tisei. Vi al acestei izolate părţi de ţară.
nele de apă ce ies din Karstul Trascăului curg mai
mult tăinuite pe sub pământ, fiind colectate de Cine pleacă deci pe Arieş în sus trebuie să se
ulucul larg al Mureşului, care încinge ca un brâu mulţumească a îndrăgi numai natura şi oamenii,
marginea de Miazăzi a Apusenilor. renunţând la confortul pe care-1 oferă drumul de
Singur Arieşul e strâns legat de inima muntelui, pe alte văi ale noastre cutreierate de turişti. In
de acea legendară ţară a Moţilor, unde au văzut locul, de pildă, al rapidelor de pe valea Prahovei, ce
lumina zilei nemuritorii eroi ai revoluţiilor de des- urcă în grabă spre crestele Carpaţilor. valea Arie
robire. Horia. Cloşca. Crişan şi Avram Iancu. şului nu oferă decât leneşa „mocăniţă” *). care se
E şi calea cea mai umblată pentru toţi cei cari împleticeşte pe linia şerpuitoare. — adormind la
vor sâ facă întâia vizită acestui ţinut, valea Arie popasuri prin gări. timp de aproape şase ore
şului putându-se asemui in aceasta privinţa cu pentru a străbate o distanţă echivalentă (Turda-
ceeace reprezintă valea Prahovei pentru Muntenia Câmpeni) cu cea dela Ploeşti la Predeal.
sau aceea a Bisiriţei pentru Moldova. *) Locurile unde aurul se găseşte in mai mare cantitate,
Arieşul ! Numele atât de armonios al acestei văi formând chiar bulgări masivi, se numesc „scaune”.
— Auratus al strămoşilor romani — va fi desigur *) Numele dat trenului care străbate distanta Turda-
►
o deziluzie pentru călătorul care crede că se în Abrud. de către populaţia de pe Valea Arieşului.