Page 17 - 1930-06
P. 17

Foto Multul Etnografic. Clu)
                                   Fete cântând din tulnice la târgui de pe muntele Gâina




                                Valea                 Arieşului



                  intre  râurile  care  străbat  cetatea  închisă  a   dreaptă  spre  ţinutul  unde  altă  dată  nisipul  râuri­
                  Munţilor  Apuseni  nici  unul  nu  e  aşa  de   lor  purta  pulberea  de  aur  răvăşită  de  şteampuri  din
           Dcunoscut  şi  în  mare  cinste  ca  Arieşul.  So-   adâncimile  pământului.  Astăzi  Aurarul,  tovarăş  al
            meşurile  :  cald  şi  rece,  care  ţin  şi  ele  de  acest  ţinut,   sărăciei  locuitorilor,  macină  doar  piatră  de  var,
           sunt  mai  sălbatice,  pustii  aproape  in  aşezări  ome­  ..scaunele”  *)  cu  metal  preţios  sunt  din  ce  in  ce  mai
           neşti  şi  se  înstrăinează  de  ţara  Moţilor,  îndreptân-   rare.
           du-şi  cursul  unit  spre  câmpia  Tisei.  îndată  ce  ies   Va  întâlni  în  schimb  munţi  şi  privelişti  de  o  fer­
           la  larg.  Crişurile  îmbrăţişează  numai  la  izvoarele   mecătoare  frumuseţe,  aşezări  omeneşti  cuibărite  în­
           lor  Masivul  Bihariei,  croindu-şi  drum  prin  chei  în­  tre  stânci  sau  răsleţite  pe  tăpşanurile  înalte  şi  încă
           guste  şi  prăpăstioase  (Crişul  repede)  sau  mişcân-   strănepoţi  de-ai  tribunilor  Craiului  Munţilor,  de
           du-se  alene  prin  văi  largi  (Crişul  negru  şi  alb)  spre   la  cari  multe  poţi  afla  asupra  trecutului  sbuciumat
           a  se  aduna  în  cele  din  urmă  tot  in  şesul  Tisei.  Vi­  al acestei izolate părţi de ţară.
           nele  de  apă  ce  ies  din  Karstul  Trascăului  curg  mai
           mult  tăinuite  pe  sub  pământ,  fiind  colectate  de   Cine  pleacă  deci  pe  Arieş  în  sus  trebuie  să  se
           ulucul  larg  al  Mureşului,  care  încinge  ca  un  brâu   mulţumească  a  îndrăgi  numai  natura  şi  oamenii,
           marginea de Miazăzi a Apusenilor.                renunţând  la  confortul  pe  care-1  oferă  drumul  de
              Singur  Arieşul  e  strâns  legat  de  inima  muntelui,   pe  alte  văi  ale  noastre  cutreierate  de  turişti.  In
           de  acea  legendară  ţară  a  Moţilor,  unde  au  văzut   locul,  de  pildă,  al  rapidelor  de  pe  valea  Prahovei,  ce
           lumina  zilei  nemuritorii  eroi  ai  revoluţiilor  de  des-   urcă  în  grabă  spre  crestele  Carpaţilor.  valea  Arie­
           robire. Horia. Cloşca. Crişan şi Avram Iancu.    şului  nu  oferă  decât  leneşa  „mocăniţă”  *).  care  se
              E  şi  calea  cea  mai  umblată  pentru  toţi  cei  cari   împleticeşte  pe  linia  şerpuitoare.  —  adormind  la
           vor  sâ  facă  întâia  vizită  acestui  ţinut,  valea  Arie­  popasuri  prin  gări.  timp  de  aproape  şase  ore
           şului  putându-se  asemui  in  aceasta  privinţa  cu   pentru  a  străbate  o  distanţă  echivalentă  (Turda-
           ceeace  reprezintă  valea  Prahovei  pentru  Muntenia   Câmpeni) cu cea dela Ploeşti la Predeal.
           sau aceea a Bisiriţei pentru Moldova.              *)  Locurile  unde  aurul  se  găseşte  in  mai  mare  cantitate,
              Arieşul  !  Numele  atât  de  armonios  al  acestei  văi   formând chiar bulgări masivi, se numesc „scaune”.
           —  Auratus  al  strămoşilor  romani  —  va  fi  desigur   *)  Numele  dat  trenului  care  străbate  distanta  Turda-
 ►
           o  deziluzie  pentru  călătorul  care  crede  că  se  în­  Abrud. de către populaţia de pe Valea Arieşului.
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22