Page 18 - 1930-06

3 4 8 B O A B E D E G R Â U

Frumuseţea variată a văii te face însă să uiţi Adânc şi tot mai întortochiat retezând pragurile
curând durata călătoriei cu cât pătrunzi mai adânc îndărătnice. Arieşul despică cu greu marginea ce­
in şanţul care des­ lor două masive
pică în două par­ de calcar. Îngusti­
tea de răsărit a mea spaţiului, pri-
Apusenilor. poarele şi stâncile
Liniştită şi mo­ care se iţesc pe
horâtă 1 a faţă. amândouă malu­
când ai părăsit rile sunt mărturie
Turda, lăsând în că ultima luptă a
dreapta o terasă- A r i e ş u 1 u i cu
pe care între hol­ muntele. înainte
de bogate se ri­ de a-şi face loc
dică crucea Ma­ larg în câmpie,
relui Mihai ucis a fost dintre cele
aci mişeleşte, a- mai dârze.
proape n’o bagi Curmătura cea
in seamă. Privirea mai adâncă s a fă­
e de altfel furată cut între culmea
de calcarul golaş Vârfuitei şi mun­
al Cheii Turzii tele Vidolmului. la
care se ridică ma- poalele căruia se
iestoasă dintre o- află aciuat satul
goare şi fâneţe. ca Foto Inii. Geoloftc. Clui cu acelaş nume.
o muşcătură uriaşă Valea Arieşului la Brcxe*ti (Intre Silciua de jo* ai Baia de Arie*) înfăţişarea ma-
in ultimul prag de piatră ce sfârşeşte aici lanţul lestoasă a Vidolmului şi priveliştea ce se desfă­
răsăritean al Apusenilor. şoară din vârful lui spre basinul Trascăului dea-
L a Moldove­ lungul Arieşului ca
neşti. locul de naş­ şi spre turnurile
tere al învăţatului Scărişoarelor sau
canonic Ion Micu spre înălţimea paş­
Moldovan, îţi iese nică a Muntelui
in cale. opintin- Marc. il fac demn
du-se in stavila ca- de primul popas
re-i adună apele turistic. Dar ase­
spre a alimenta cu menea popasuri
energia lor câteva sau îndemnuri la
fabrici din Turda. urcuş te ademe­
De aci încolo nesc mereu cu cât
Arieşul se apropie înaintezi în inte­
mereu de picio­ riorul cingătoarei
rul muntelui ră­ de calcar a văiei
mânând nedespăr­ Arieşului.
ţit de el până la Abia ai scăpat
izvoare, sub cul­ de Vidolm şi a-
mea Bihariei. Şo­ pare. pe dreapta
seaua şi calea fe­ râului, podul înalt
rată şerpuiesc ală­ al Jidovinei curmat
Fot» PaKtrto
turi în împletituri la mijloc de pâ­
de poduri şi to­ Casâ veche UrlneaKl din Sllciua de jos râul Brădăţelului
rente. făcându-şi Ioc anevoie între pereţii de şi terminat spre răsărit cu stânci de înfăţişare fan­
stâncă din ce in ce mai apropiaţi. De la ..Poarta tastică în scorburile cărora îşi au sălaşul vindereii
Fetii", unde stânci ruginii separă o clipă cele două şi buhele. Poporul leagă numele origina şi înfăţişa­
drumuri, valea coteşte în loc şi apare strâns ca în- rea Jidovinei de o legendă. Pe podul ei ar fi locuit
tr'un cleşte, la răspântii de drumuri, cel dintâi sat odinioară nişte uriaşi, cari erau jidovi. Ei au cărat
de munte. Bum. Pe stânga îşi varsă apele, după stâncile din Scărişoara, clădindu-le pe Jidovina spre
ce a făcut ocolul Muntelui Mare. cel mai de seamă a-şi face cetate şi scară la cer. Cetatea risipindu-se
afluent al lui. Iara, pe dreapta printre case moho­ tocmai când erau să găurească bolta cerului. în lo­
râte se desparte calea spre Trascău şi Aiud. cul ei n'au mai rămas decât bolovanii ameninţători