Page 22 - 1930-06

a» B O A B F. DE G R A LI

şi zădiile (catrinţele) de coloarea focului invârs- De la Lupşa şi Bistra turistul e atras spre puter­
tate orizontal cu linii de îngustimea degetului sunt nicul şi înaltul masiv al Muntelui Mare (1825 m.)>
in deosebi caracteristice ţinutului dintre Sălciua şi a cărui coamă se prelungeşte până’n Scărişoarele
Ocolişel şi pot sta alături de cele mai frumoase Belioarei. Urcuşul e lung şi pe alocuri anevoios,
porturi româneşti. dar, odată ajuns pe culme, plimbarea e tot aşa de
De la Sălciua în sus, Arieşul îşi schimbă iar in- uşoară ca şi’n plină câmpie.
făţişarea. ostoindu-şi cursul în meandre cu lumi­ La Câmpeni se strâng culmile ce coboară din Ba-
nişuri mai largi înlesnind aşezările omeneşti, a că­ lomireasa, sora bună a Muntelui Mare. cu cele din
ror îndesire se datoreşte însă şi bogăţiei subpă- Vâlcanul prăpăstios şi pe Arieşul mic. înconjurând
mântene ce se ex­ în cerc strâns, o-
ploata odinioară răşelul de căpete­
in aceste locuri. nie al Ţării Moţi­
Baia de Arieş. lor. Fala lui se
primul sat mai trage mai ales din
mare ce-ţi iese în revoluţia din 1848-
cale. e doar la u- 1849 de ale cărei
nul din capetele amintiri e legat
..triunghiului au­ mai mult decât
rifer", ale cărui oricare altă loca­
laturi închid Până litate din cuprin­
la Baia de Criş sul Apusenilor.
şi Zlatna „Munţii Aici şi-a stabilit
Metalici". Renu- Avram lancu car­
mele acestei ves­ tierul general al
tite localităţi băie- oştilor, aici s'au
şeşti — astăzi a- născut vitejii tri­
proape în pără­ buni Mihai An-
sire — era aşa de dreica. N. Cor-
mare acum câteva cheş şi au trăit
veacuri. încât băi­ mulţi alţi fruntaşi
le ce se exploatau ai revoluţiei.
pe valea Cioarei De atunci în­
şi a Hcrmânesei coace Câmpenii
erau numite ..Bo­ au devenit insă şi
gata de la Baia". un centru comer­
După Baia de cial Pentru regiu­
Arieş între satele nea superioară a
ce se ţin una in Arieşului. E locul
lunca lărgită două de întâlnire al
merită a fi vizi­ Moţilor ciubărari
tate : Lupşa şi cari vin din spre
Bistra. Lupşa. co­ Albac şi Scărişoa­
mună veche, e a- ra cu Mocanii de
mintită in docu­ pe ponoarele Mo-
mente ca sediu al goşului şi cu Bu-
unui cnezat la în­ ciumenii Detuna­
ceputul celui de telor. Nu rar în­
al XlV-lea veac tâlneşti intre ei
(1325), prefăcut Foto Muzeul fUnocrafic. Clu) şi pe Crişenii de
mai târziu în do­ Port femeiesc din Sălciua de jos la poalele Bulzu-
meniu feudal şi rilor. venind toc­
dăruit de regii Ungariei familiei româneşti Cân- mai din ţinutul Hâlmagiului spre a-şi desface la
dea. Altă mărturie a trecutului e apoi M-rea Lup­ târgurile de vară din Câmpeni coşurile cu moacre
şa. una din cele mai veci din Ardeal. Iar de Bistra (cireşi).
cu gospodării cuprinse, e legată amintirea mitro­ Din Câmpeni se desfac două drumuri deopotrivă
politului Alex. Sterca Şuluţ. de atrăgătoare în privinţa frumuseţilor naturale şi
Lupşenii şi Bistrenii sunt mari maeştri în lucra­ a pitorescului aşezărilor omeneşti.
tul şi înfloritul lemnului, iar femeile lor nu se lasă Dacă laşi valea Arieşului şi apuci pe valea Abru­
mai pe jos în ţesutul scoarţelor podoaba îmbră­ dului intri în ţinutul şteampurilor de la Roşia, unde
cămintei. se exploata aurul încă din timpul Romanilor, tre-