Page 24 - 1930-06

354 B O A B E D E G R Â U

mănătoare cu „nedeile” din ţara Haţegului şi M-ţii din cuptorul Corobanei Mândruţului, un fir de
Cibinului, la care se strânge lume multă de pe apă se prelinge spre Arieş, valea neputând înfrânge
Crişuri şi Arieş. din păşunile Câlinesei şi până'n tăria stâncii se strânge în ghioluri adânci şi limpezi
părţile Bradului şi ale Vaşcăului in fiecare an. de de le vezi fundul. în care foiesc păstrăvii şi lipanii,
ziua Sfântului Petru şi Pavel. şi încalecă şoseaua, ce rămâne scurt timp pe celălalt
In patria celuilalt erou al luptei de desrobire, mal.
Horia. căpitanul răscoalei ţărăneşti din 1784. se în­ încep a se ivi casele Gârdei de jos. care împreună
fundă Arieşul mare, părăsind tot mai mult aşe­ cu Garda de sus şi alte cătune formează pe întin­
zările omeneşti şi dere de zeci de ki­
fâneţele mirosi­ lometri comuna
toare spre a se Scărişoara. Puţine
pierde intre ziduri dintre ele caută va­
de stâncă sură. la Jr lea. cea mai mare
umbra ..săhlelor" parte suie către
de molid. mima muntelui pe
De la Albac in plaiurile însorite
sus intri în partea strângând fiecare
cea mai sălbatică in jurul lor bruma
a văii. cu pronun­ de avere a Moţu­
ţat caracter alpin. lui. De aceea e şi
Natura e în plina aşa de *răsleţită
ei viaţă ; muntele. Scărişoara.
.egetaţia, râul con­ Aici in preajma
tribuie deopotrivă îmbucăturii Gâr­
la varietatea ne­ dei seci cu Arie-
bănuită a peisa- şul. unde printre
giului. Arieşul a- coame de munţi
lunecând în unde se râscroiesc alte
mai domoale îm­ drumuri şi mai
brăţişează strâns puţin umblate, e li­
piciorul împădu­ nişte multă şi mi­
rit al muntelui nunat loc de o-
care se ridică pe dihnă.
dreapta, stăvilit de Sub streaşină
pinteni de piatră de brazi, printre
învesmântate î n ochiuri de ver­
haina muşchilor şi deaţă pâraie iuţi
a lichenilor. Din­ reci ca ghiaţa şi
colo de şosea pe limpezi lacrimă
malul stâng al a- sunt lăcaş de pă­
pei, înfăţişarea străvi. cărări as­
peisagiului e cu cunse printre per­
totul alta. cetăţi ne de afini te duc
de calcar în ruină în poieni zăvorite,
□u lasă să se aciu­ unde bradul varsă
ieze decât ici colo viaţa sănătoasă a
o tufă de răsură Foto Muzeul Elnojirft, ciui muntelui.
sau un păducel. Cruce dc lemn din Lupşa Neuitate sunt
(azi in pucul hlnoyralir din Cluj)
La o cotitură, apusurile de soare
după ce ai trecut Valea Stearpă, decorul parc’ar când seara se lasă peste silueta elegantă a biseri­
fi rupt din Karstul dalmatin. Tot muntele-i numai cuţei de lemn din Gârda de sus, îmbrobodind
stânci măcinate, sloiuri năruite şi guri de peşteri. muntele in năframă de sânge, sau revărsatul târ­
Valea e pustie, casele au părăsit-o acum cu totul, ziu al zorilor, când din giulgiul de neguri razele
câţârându-se dincolo de culmi pe tăpşanuri in to­ înţeapă prin tufărişuri şi se oglindesc în valurile
vărăşia „hudelor cu lapte” şi a numeroaselor doline. de lapte ale Arieşului.
In dreptul Pietrei Mândruţului, la buza căreia Cu toate acestea din lumea oraşelor foarte puţini
sunt aceia cari vin să petreacă măcar câteva zile.
populară, „Gâinei de aur” ce-şi avea la început cuibul pc el în toiul căldurilor mari. în aceste fermecătoare lo­
şi apoi speriată de Vidrcni şl l-a mutat în ţinuturile Roşiei. curi. Cel mult turiştii pasionaţi cari calcă în sus