Page 30 - 1930-06
P. 30
37*3 B O A B E D E G R Â U
când auzeam de călătoria Iui la Românii din Istria. Mai târ vichiu (Fâgeţcl) ; Fratele cel şegavu (Fratele cel isteţ) :
ziu lucrurile sau mai schimbat, iar in zilele noastre sunt De fecioru pre carie l-a vila lat (Despre băiatul pe care
tocmai pe dos de ce erau atunci. Nimeni n'a ajutat in tim l-au luat Ielele) ; Cum s'a trei surăr după hudebu măritat
purile din urmă mai mult la aceastâ întoarcere, decât Leca (Cum s'au măritat trei surori cu diavolul), şi altele.
Morariu, cu expediţiile lui savante intre Cirebiri. Satele Foloseşte aceastâ punere la un loc a unui suflet de popor,
sunt câteva, iar oamenii nu sunt mulţi. Pentru un culcgâtor care abia mai bate din aripi, numai ştiinţei ? Cine ar fi
de limbă şi de obiceiuri, iată prilejul unic să nu lase nein- destul de nesimţitor, s'o creadă ?
trebat aproape nidunul din oamenii regiunii pe care o
scormone. De câţiva ani însă, poate de vreo trei. Bucovi THE SLAVON IC REV1EW. Mă gândesc la strălucita
neanul acesta invâtat şi inimos a început să dea la iveală biblie românească dela British Muscum, după al cărei aur şi
rezultatele călătoriilor lui la Românii din Istria. Ele nc albastru de smalţ de cer începuse să facă reproduceri Aca
arată intr'o lumină neaşteptată, un fragment de Români demia română, când intorc rar foile acestei mari reviste lon
scos cu totul din comunitatea noastră şi lăsat în bătaia va doneze. Stă aproape deopotrivă acolo articolul lui Marcu
lurilor de dcsnaţionalizare. Dacă n'a fost până acum croată, Beza despre cronicarii români. Nu sunt păreri sau comen
va putea să fie mâine italiană. E o minune cum dela aba tarii noui despre ei: ar fi anevoe chiar in altă parte, iar aici
terea prin acele locuri a trimisului Revoluţiei române dela nid nu se cerea. E o expunere liniştită, ca pentru străini,
1848 la Frankfurt, pumnul de oameni ai peninsulei sărace cari acum silabisesc intâiu numele aproape sfinte ale lui Gri-
dela marginea karstului dalmatin, sau putut păstra şi aşa gore Ureche. Miron Costin şi Ion Neculce sau ale lui Di-
cum au fost gâsiti de cei dc-al doilea descoperitori. mitrie Cantemir şi Constantin Cantacuzino. boereşti sau
Leca Morariu, sau cum ii place să-şi zică in dedicaţiile domneşti întocmitori de cronici. Cronicarii vorbesc mai mult
prieteneşti ale cărţilor Iui drebirc, Leca Malinaru. poate singuri, in extrase caracteristice traduse.. Câte un domn
fără să ştie cu câtă dreptate, pentrucă prin tot cc-a făcut temut sau câte o ispravă de mirare, umflă rândurile cu o
şi-a căpătat şi dreptul de înfiere intre acei oameni, n'a viaţă medievală prelungită intre noi peste orice soroc ştiut.
zămislit numai ştiinţă. Sau ştiinţa lui şi-a găsit şi-acum la Beza ii face să vorbească de departe şi din afund, ca pe
tura omenească şi practică. El a dat acolo de oameni uitaţi nişte guri de folklor. Pune numai aci. colo, ca o panoplie
de Dumnezeu şi de ai lor. şi s'a hotărit. nu numai să strângă în perete, observaţia vreunui călător englez în treacăt atunci
dela ei, nişte rămăşiţe de adus acasă ca amintiri de pe un pe la curţile, dela Iaşi sau Bucureşti. Floklor. călători străini
câmp de luptă, dar să-i şi dăruiască. Lipsiţi de orice şcoală pe la noi şi Balcanul ţarigrădean al vremurilor, erau ispite
şi de orice carte in graiul propriu, ba chiar şi de putinţa destul, cele trei izvoare insele din care soarbe in deosebi
s'o aibă. fără o ortografie şi vreo tradiţie de scris şi dtit. scrisul lui Baza. ca să dea acestor pagini vioiciunea şi trans
ei îşi duceau mai departe viaţa din bătrâni, ca un râu din parenţa lor aparte. Nu le place numai Englezilor, necunoscă
pământul lor de piatră de var, care se ascunde şi curge la tori ai faptelor împărtăşite, dar ne place şi nouă. cari le ştim
adânc. Leca Morariu le-a tipărit şi le-a trimis întâia carte pe dinafară şi le-am putea întregi oricând cu epizoade încă
in limba cirebiră. cu rugăciuni către Dumnezeul care singur şi mai colorate. Nu e vorba de o lucrare ştiinţifică, d de o
ii mai poate apăra. O carte de citire şi de cunoştinţe gene încercare, foarte isteaţă, de informare.
rale trebuia să întregească întăia încercare. Despre aceasta Revista nu e numai o Revistă Slavă, cum ii ştiam mai de
nu mai ştiu nimic- El a fost între Românii din Istria şi tre mult numele, ci a ajuns, cu ajutorul unei parenteze adause
zitorul unei conştiinţe. Insuş. sau alţii pe urmele adânci de-atund. o Revistă Slavă şi Est-europeană. Cred că mulţi
trase de el, trebue să continue. din Românii, in a căror mână a căzut, se vor fi indudat pe
..De-alc Cirebirilor" aduce texte din Susn'cviţa, unul din această înglobare a noastră Slavilor. Am făcut-o şi eu. când
satele cirebirc. Prefaţa, foarte scurtă, cu lămuriri mai mult parenteza lipsea. Astăzi nu mai am de ce. Se vede foarte
in legătură cu transcrierea diferitelor sunete. începe astfel: limpede că, in afară de Slavi, mai trăesc in Răsărit şi popoare
..Pentru a mă descărca odată de materialul istroromân pe de altă obârşie. înainte se uita uneori. Numai prezenţa la
care l-am cules in vara anului 1927 şi'n cea a anului 1928. direcţie a d-lui Seton Watson era o chezăşie că n'avea să ni
profit de ospitalitatea Institutului nostru de istorie şi limbă se întâmple nimic. Nid nu ni s'a întâmplat, dar. pentru în
şi dau acum in vileag şi aceastâ continuare a începutului lăturarea oricărei nedumeriri şi susceptibilităţi, a apărut pa
făcut, rămânând ca atunci când mă va ierta vremea să pot renteza. E mai bine.
continua şi cu celelalte texte culese de mine. precum şi cu Ca o părere de ce însemnează un număr dm „The Sla
interesantele scrisori istro-românc pe care, din 1927, le pri vonie Revue”. transcriu titlul articolelor din Iunie, de peste
mesc mereu, fiindcă întreţin cu toate mijloacele (şi... cu 250 de pagini. Editorul Barnard Parcs, scrie despre criza
toată lipsa de mijloace...) corespondenţă regulată cu cei mai de astăzi din Rusia. Margarct S. Millcr despre finanţarea
uitaţi dintre desmoşteniţii neamului nostru”. Partea, despre sovietică a industriei, Alexander Mcyendorff despre câteva
care scriu aceste câteva rânduri, are 120 de pagini (100 însemnări asupra planului pe cinci ani, S. P. Turin despre
lei) şi a fost publicată întâiu în „Codrul Cosminului" din Niculae Cernişevschi şi John Stuart Mill. Urmează Slavii
1929, Buletinul Institutului de Istorie şi Limbă dela Univer în Istoria medievală; Ian Kochanowski, poetul Renaşterii
sitatea din Cernăuţi. poloneze : Comenius şi unitatea creştină ; Doi mari poeţi ma
Fiecare din cele treisprezece bucăţi, povestiri, legende, e ghiari ; Literatură populară estoniană ; Origina baladei sârbo-
insoţită de traducere. Nu mai puţin de 523 de note ajută croate : Maxim Gorki in Revoluţia din 1905. N am mai a-
la citirea şi înţelegerea textului. Iată câteva titluri. Triien- mintit contribuţia, discutată, asupra Cronicarilor români de
tinu (Treisprezecelul) : Ştela de oro (Steaua-daurită) : Buc- Marcu Beza. ,
