Page 31 - 1930-06

C R O N I C A 3 7 3

Iatâ insă. ca o uimire dc sfârşit, bucăţi din Creangă, tra­ să le ingrcuczc. amânarea înfruntării lor; trebue cineva, nu
duse. Sunt cele Gnci Pâini şi Omul leneş. D-na Lucy Byng atât care să ni le arate, ci care să ne certe şi să ne împingă
a rămas la fel de îndrăgostită de şugubăţul moldovean. in vâltoare. Dar Regele a venit pe urmă. la închiderea cursu­
Soarta lui engleză, datorită acestei prietene, s'ar putea zice rilor. De-a dreapta şi de-a stânga lor au stat aceste bună­
că abia începe. Am văzut Intro corectură ultimă un întreg voinţe şi recunoaşteri regeşti, iar ascultătorii au trecut prin­
volum de vreo 250 dc pagini, cu Amintirile din copilărie. tre ele ca printre ctitoni dela intrare, intr o mănăstire din
Capra cu trei iezi. Harap Alb şi Ivan Turbincă. Ei va fi vremurile mai aproape de descălecare şi de vitejie. Atuna
aruncat pe piaţă in acclaş timp in Anglia. Canada şi Statele alături de placa de marmoră din 1912 a urcat, de cealaltă
Unite. Ce-ar zice moşul. In pridvorul bojdeucii lui din T>cău. lăture a scenei, placa de marmoră din 1930. Optsprezece
dacă ar mai putea să audă asemenea veşti 7 Faima aceasta ani. zbuciumaţi dc atâtea valuri, sfinţesc, puşi aici mârtunc
i se cuvine, pentrucă mult a mai iubit viaţa adevărată şi in faţa ascultătorilor cari se vor urma. cât un secol şi mai
limba cea nesclifosită ! Cununa împletită de degete harnice mult. Universitatea din Văleni şi-a avut anul acesta încoro­
engleze ii strânge tâmplele cu o lumină de aur. El râde. De narea ei- Regele a spus. pentru întâia oară mai răspicat şi
ce să nu râdă 7 întrebat, ar fi in stare să spue câ-1 gâdilă, in auzul ţării, că vrea să fie şi un Domn al culturii, un
ca să nu mărturisească adevărul. Deşertăciunea literară a Brâncoveanu al şcolii, al tiparului şi al artei, de piatră, de
venit intre noi mai târziu şi prin mai mărunţi. culoare şi dc sunet.
Ascultătorii Universităţu libere au plecat. Vălenii lucrează
VĂLENII DE MUNTE. — Dc mulţi ani ziua de 15 Iu­ numai in sălile de clasă şi de gospodărie ale şcoalci de mi­
lie umple orăşelul din valea Tclcajenului de o viaţă nouă. sionare şi ale aşezămintelor cu traiul mai aşezat. Lebăda
Multele lui aşezăminte, înfiinţate toate la cuvântul de vră­ trebue să-şi scuture peste basinul ei aripile uriaşe, ca o
jitor al accluiaş om, şcoală dc misionare, casa Regina Elena chemare de zăpadă. Ce solie ni se pregăteşte 7
şi casa Regele Ferdinand. muzee şi tipografii, sunt numai
ca un uluc prin care se revarsă. înviorătoare, această viaţă, UNIVERSITATEA UBERÂ DIN BALCIC. Cine intră
încep cursurile Universităţii populare. din orice parte in Balcic. de pe drumul repezit al Bazargi-
Trenul are vagoane gureşe. Tineret necunoscut şi câte cului. de pe şoscluţa numai de trăsură din lungul Mării
un om din generaţia mea, cu care ne privim furiş, au luat dinspre Batova sau de pe valea cotită a Pârâului Alb, la
toate locurile. Uite Blcjoiul, care parcă-i numai o mahala a multe se poate gândi înaintea acestei cetăţi a Soarelui, dar
Plocştiului. Scâenii. dc unde. venit odată pe jos dela Valea numai că in ca ar răsuna dela o catedră, pentru o mulţime
Călugărească, am mers mai departe la fel, a doua zi de răs- ascultătoare, cuvinte învăţate sau inspirate, nu.
boiu, când linia dc-aicl era pustie, prin Lipăneşti. Păcurcţi şi Ele răsună in fiecare vară de cinci ani. O pot încredinţa,
Scăioşi până la Văleni şi la Drajna. In gară se deosebeşte, oricât de necrezut ar părea, pentrucă in cinci ani dc-arân-
in mijlocul lumii sosite de ieri. Profesorul. El iese de fiecare dul m am găsit de-atătea ori intre ascultători şi in câteva
dată in întâmpinarea făgăduelii pe care o aşteaptă. Zâm­ dăţi chiar dincolo, intre ascultaţi. Şi mai sunt destui cari
beşte cu toată faţa şi o priveşte. Apoi o întovărăşeşte până mi-ar putea veni alături, in sprijin, pentru adevărul celor ce
in inima târgului. Anii nu i-au slăbit încrederea. Biciul şueră le spuiu. oricât de covârşitoare sunt locurile şi mici faptele
prin aer tot ca acum douăzeci şi cinci dc ani şi cuvântul omeneşti între ele.
înaripat suc. ca steaua magilor. întinerim cu tinereţea lui. Universitatea liberă din Balcic a împlinit intr adevăr in
Timpul a rămas cel de-atund. Oamenii cari fac istoria se 1930 cinci ani. Mi-aduc aminte incâ de întâiul an şi mi-aduc
păstrează totdeauna contimporani. Numai noi trecem. aminte şi de alţi ani. cari au fost înaintea lui. Balcicul de jos
Ascultătorii nu sunt mai puţini dc două. trei sute. Sala nu se făcuse. In locul palatului şi teraselor, umblau morile.
nu-i mai încape. Regăsesc pe peretele din dreapta, de lângă Plopul cel mare se apleca peste nişte valuri argintate, pe
scenă, placa de marmoră care aminteşte de trecerea pe-aia care zeii vechi ai Mării nu se temeau, de gărzi, dc bâra
a Principelui Carol. Acum ea capătă un nou înţeles. Sunt sau de steaguri, să se apropie. Un cafegiu cu fes şi cu pi­
aşteptări ale Profesorului, chiar din cele mai grele, care se cioarele goale aducea pe tavă o filigrană aburind şi un
împlinesc ! La deschidere nare să fie decât Mama Vocvo- rahat venit din insule depărtate, şi se pierdea pe după colţ.
dului Mihai. zâmbitoare şi albă in cadrul de fete împodo­ ca intro firidă. Râmâneai singur cu filigrana, cu rahatul şi
bite in porturile cu râuri şi fluturi din toate ţinuturile ro­ cu zeii vechi ai Mării. Dacă erai visător, visai, dacâ-ţi plă­
mâneşti. ca şi cum trimese din toate unghiurile ar fi venit cea viaţa aveai de ce să râzi, dc potrivelile ei sau dc tine.
s'o înconjure. Regele n'are să scrie decât o scrisoare, care iar. dacă n'aveai putere să te osteneşti nici atât, te scufun­
e iasă ca un nou document de fondare pus la temelia aşe­ dai in lenea fără gând a Răsăritului. Acesta era Balcicul
zământului. Aşezământul ar fi putut scoate până acum cinci din 1913.
mii dc doctori, dacă încrederea şi entusiasmul sar putea Mai târziu, artiştii au făcut din el un marc atelier. Pe
pune în diplome. Şcoala este în forma ei. nu numai docu­ toate surpăturilc şi la toate răspântiile, cu zarea albastră
mentară după un plan dat. deşi rectorul mai de grabă sfă­ şi mişcătoare in fund sau cu minaretul tainic, ii întâlneai pe
râmă decât face tipare, dar şi în cea critică, o şcoală toc­ ci. din zori până in seară, trăgând linii şi punând colori.
mai de încredere şi dc entusiasm. Lovitura cade, chiar prea Câte un turculeţ. cu fesul fără ciucure pe ceafă şi cu piep­
des, dar ca să scoată scânteia ! Prea sunt mari şi stăpâni- tul descoperit din ilicul descheiat, părea ieşit dintr'o pânză
toare întunericul şi liniştea ! Puteri de muncă avem şi din a lor şi pornit printre ruinele de lut. ca un intâiu locuitor
altă parte: trcbuc numai cineva care să le dea drumul. Sar­ al unui oraş nou. zidit numai dc închipuire. Din Noembric
cinile nu lipsesc; sau îngrijit ele să ni Ic aducă timpurile şi Balcicul se muta in Bucureşti sau in alte părţi mohorite dm