Page 32 - 1930-06

3 7 4 B O A B E D E G R Â U

Una din şedinţele de lucru ale Congresului de la Varşovia al P. E. N. Clubului

ţară. prin sălile de expoziţie. Era vremea Balcicului călător pildă, pe care l-a reluat, desvoltăndu-l. universitatea
care pleca în lume, de pe coasta lui răsleaţă, ca să se arate populară din Mangalia ; Ciclul lorga. un fel de pregătire
şi să cheme. Trebuia, după el, să vie şi celălalt, care nu documentară şi sufletească pentru împlinirea in 1931 a 60
se mişcă din loc şi e dator să se gătească de primire şi altfel de ani.
decât numai cu frumuseţile păgâne ale pământului şi ale Astăzi Balei cui nu se mai poate inchipui fără Universi­
trecutului. Ceva din această preocupare a însemnat Uni­ tatea lui liberă. E un titlu de laudă, atât pentru el cât şi
versitatea liberă din Balcic. pentru ea.
Mi se pare că astăzi ea e destul de întemeiată şi de
vârstnică încât să fi putut lua forma legală a unei societăţi P. E. N. CLUBUL LA VARŞOVIA. — Ţările din răsă­
cu personalitate morală şi juridică. Atâtea alte înjghebări ritul Europei au izbutit să înceapă a avea la ele adunările
i s'au ivit in preajmă, ca orăşelele medievale in jurul unei anuale ale asociaţiei internaţionale a scriitorilor, care stă sub
mănăstiri. A fost intăiu o librărie, un cinematograf, cursuri gluga acestui nume. Polonia a fost cea dintâi. După o în­
cooperatiste, publicaţii, afişe, expoziţii de artă. organizare toarcere la Haga. anul viitor, vor urma Budapesta. Belgra­
de excursii în străinătate, un club nautic Şi trebuc să mai dul şi poate Bucurcştiul. Trebue să ne pregătim.
fie. care îmi scapă! Octavian Moşescu. cel care a avut Mi se pare că această pregătire trebuc să fie de trei fe­
găndul. şi-a făcut eroic datoria. Că multe din aceste între­ luri, care se rezumă de altminteri întrunul singur: să ne
prinderi sunt mai mult schiţate şi la început de treabă, se facem mai cunoscuţi. Pentru cea dintâi, legăturile dcadrep-
înţelege dcla sine; cum trebuc să se înţeleagă însă în ace- tul, P. E N. Clubul român poate colabora cu Uniunea In­ 'y'
laş timp că altele noui sunt pe cale. Să amintesc numai de telectuală şi cu asociaţii cum c aceea a Prietenilor Angliei,
cooperativa de construcţie, menită să ridice pe înălţimile de aceasta din urmă in deosebi in ce priveşte pe scriitori en­
lăngă Palatul Rcginii Maria o adevărată colonie albă de glezi. Până astăzi oaspeţii noştri au fost puţini, iar venirea
case de scriitori şi artişti. Cei din întăile zile sunt risipiţi lor a însemnat mai mult o pipâirc a terenului decât o ma­
astăzi, prin străinătăţi; mă gândesc mai ales la Neniţescu şi nifestare publică puternică. Mă gândesc la bulgarii Balaba-
la Cisck. Aşezământul merge insă înainte, in vechiul spirit, nov, Costov. Ncmirov şi la Polonezul Jellenta. Piesa de
oricât de noui ar fi colaboratorii. teatru a unuia, „Mina de aur", jucată la Bucureşti, şi cele
Aceste şi asemănătoare lucruri s ar fi putut spune in ziua trei conferinţe ale celuilalt au fost însoţite de articole de
de intăiu August, când s au deschis cursurile de vară ale ziar şi de revistă, atât la noi cât şi în ţările scriitorilor, care
Balcicului. Le-am lăsat ca să Ie însemnez aici şi m'am mul­ au tras dâra lor de lumină. Ea a fost lipsită insă de conti­
ţumit. înaintea neaşteptat de mulţilor ascultători, deadreptul nuitate şi întunericul dinainte sa cusut la loc. Când e vorba
cu întâiul subiect al ciclului despre vecinii noştri: Polonezii. de alţi membri ai P. E N. Clubului, aflaţi in trecere prin
Universitatea liberă dela Mare e cea dintâi care a cultivat Bucureşti, dar oaspeţii chemaţi ai altor asociaţii, cum au
sistemul ciclurilor, şi de câteva e mândră: Ciclul Mării, de fost Maurois sau Geraldy. dintre Francezi, sau Roda-Roda