Page 33 - 1930-06

C R O N I C A 3 7 3

fr

w

►

i

Câteva mese dcia banchetul P. E. N. Clubului (Intre oaspeţii, ntvituti in (otogtifie, d*l Zalcski,
ministrul de externe al Poloniei)

dintre Germani. legăturile cu ei au fost mai slabe, deşi nu rea vreunui premiu, şi chiar traduceri scurte reprezentative.
* din vina noastră. Timpul, totdeauna prea scurt, de şedere Materialul ar servi ca documentare personală fiecărui mem­
r Intre noi şi stăruinţa acaparatoare, dela sine înţeleasă, a bru. dar l-ar ajata şi să-şi formeze foile la care scrie, despre
gazdelor au împiedicat o întâlnire colectivă şi care să treacă literatura română şi reprezentanţii ei. Nu trebue să se uite
peste o simplă convorbire de politeţe. Colaborarea intelec­ că numărul membrilor P. E. N. Clubului a trecut de 3000
tuală internaţională, ca organizaţie, are nevoe de mai mult. şi că printre ci se găsesc unii din marii scriitori ai lumii.
Pentru a doua latură a acestei politici de străbatere a scrii­ Şedinţele adunării anuale a P. E. N. Clubului la Varşo­
torilor români in străinătate, traducerile, lucrul e început, via. care au dat asemenea şi alte preocupări, au fost instruc­
chiar fără P. E. N. Club. Sunt edituri străine care s’au tre­ tive şi strălucite. Cadrul lor sa păstrat măreţ, atât când a
zit deodată. împinse de câte un prieten al României, cu o fost vorba de discuţii cât şi când a fost vorba de festivităţi.
mare dragoste pentru romanul nostru. Italienii, in deosebi; Planul zilelor şi împlinirea lui au fost uimitoare şi fără greş.
Francezii: Cehoslovacii; Germanii; Englezii află prin Rc- Tara. prin cele mai de seamă personalităţi, nu numai literare,
breanu. Cezar Petrescu. Slavici. Caragiale. Duiliu Zamfi- dar şi politice şi sociale, a înţeles să urmărească de aproape
rescu şi Creangă sau Eminescu. povestire mai lungă sau mai desbaterile trimişilor a treizeci de literaturi, iar prin frumu­
r scurtă şi chiar versuri, care sunt visurile şi care puterile seţile istorice sau naturale, dela Cracovia şi Zakopane. să-i
noastre. P. E .N. Clubul a izbutit insă să câştige pentru înconjure de neuitate viziuni. Din partea P. E. N. Clubului
problema traducerilor Institutul de cooperare intelectuală. român au fost faţă Jean Bart şi Emanotl Bucuţa.
Deocamdată acesta adună, prin diferitele secţii naţionale ale
Clubului, materialul unui fel de călăuză, pentru traduceri şi Ari TA ROMANEASCA IN STRĂINI. Am scris odată,
traducători din lumea întreagă. Ea va folosi, deopotrivă, edi­ acum două sau trei luni. despre o expoziţie la Haga, in care
torilor. scriitorilor şi cititorilor şi va fi întâiul pas in acest arta românească, mai veche şi nouă. izbutise să strângă
domeniu vechiu de când există scrisul, dar lăsat până astăzi unele din cele mai frumoase exemplare. De atunci gazetele
mai mult la voia întâmplării. au fost darnice cu reproducerea părerilor încântate ale criti­
In al treilea rând. P. E. N. Clubul român se gândeşte la cilor de artă olandezi. Nu mai poate fi îndoială câ am fost
un buletin publicat in limba franceză şi trimis tuturor mem­ bine primiţi. întâiul sunet de gong In sufletul unei ţări. care
brilor din cele aproape 40 de ţări. In el sar da. pe lângă nu ne cunoştea, vibrează incâ. Ea Îl prelungeşte cu bună
amănunte despre viaţa secţiei româneşti, lista cu adresa a ştiinţă, pentrucă a ştiut s'o mişte.
membrilor şi problemele locale ale organizaţiei, ştiri despre Cred că toată colecţia de pictură şi dese nuri de sculptură
câte un scriitor, fie io legătură cu un eveniment din viaţa şi de scoarţe, a trecut de curând hotarul in Belgia, ca să
lui. o aniversare, fie cu apariţia unei noui opere sau primi­ sărbătorească o sută de ani dela neatârnarea ţării. Haga a

i__