Page 34 - 1930-06

3 7 6 B O A B E D E G R Â U

•O

Expoziţia românească de artă dela Haga

rămas îndărăt şi a rămas îndărăt şi Amsterdamul. Putem şi o parte directă şi locală la izbânda Întreprinderii. Li se
privi asupra lor cu mai multă linişte. cuvine la toţi trei întreaga recunoaştere. Sunt mai rar co­
Trei nume trebue mai cu seamă amintite, cănd e vorba de misarii de expoziţie peste hotare, aşa de tineri şi aşa de
partea tehnică a expoziţiei, alegerea şi aşezarea. Ele se ni­ norocoşi.
meresc să fie ale acelor cunoscători sau cercetători univer­ Colecţiile expuse au rămas neschimbate. Prezentarea lor
sitari In istoria artelor, pe cari li are mai pregătiţi şi mai insă na fost aceeaş. S a datorat aceasta in bună parte lo­
ageri România de azL Unul e Ştefan Neniţescu. altul Oscar calului. in Capitală un muzeu de artă nouă. iar in marele
Walter Cisek şi cel din urmă Al. Busuioceanu. Fireşte că port şi târg. un muzeu general destul de modern, precum
nu vreau să uit sau chiar să cobor, priceperi încercate ca a s'a datorat şi aşezătorilor. alţii. întâia expoziţie a fost des­
lui Ion Ştefânescu. care. după organizarea expoziţiilor retros­ chisă dela 4 la 25 Maiu. iar a doua. dela 14 Iunie la 13
pective dela Bucureşti şi a participării româneşti la Bienala Iulie, o lună întreagă. Se pare că Haga a dus la o mai
vencţiană, face acum mai mult bizantinologie şi e ca şi mare intimitate, cu spaţii mai mici şi lucruri mai apropiate
expatriat la Paris; nici pe artiştii propriu zişi. directori de şi împletite, pe când Amsterdamul a dat un cadru mai mă­
pinacoteci şi de muzee ; nici pe profesorii de istoria artelor reţ şi mai rece, de săli întinse potrivite cu clasificări şi spe­
dela diferite universităţi sau şcoli de arte frumoase. Cunosc cializări de amănunt. Sculptura, de pildă, nu sa temut să
printre ei câţiva cu mari merite in această ştiinţă nouă. a se arate singură, fără alt amestec decât al scoarţelor geome­
expoziţiei. In care se cer atâtea cunoştinţe, dar şi mai mult trice sau florale, amăgind cu podele şi cu pereţi de-acasă.
gust şi înţelegere. Nidunul din ei n'ar fi putut să se mă­ Eminescu şi Dante, alături de Iorga. de Han. vorbeau de
soare ad cu ei trei. cari au găsit tot sprijinul, în ţară şi in puterea de concepţie şi de execuţie a artiştilor români. Prin­
străinătate, al unui organism de puterea Direcţiei Presei şi tre portretele stilizate sau masive. In piatră sau bronz, câte
a Informaţiilor. o vedenie albă clasică îşi îndoia nudul Intr’un galop de cen­
Neniţescu era acolo, ataşat de presă la Haga. El a avut taur sau Intr'o odihnă de luptător pe semi-luna de abanos
gândul şi a luptat ca să fie primit Intr'o parte şi In alta. a arcului. Peste toţi şi toate, pasărea măiastră a lui Brâncuş.
Cisek şi Busuioceanu au cules din pinacoteci, muzee şi cea cu totul şi cu totul de aur. cânta un cântec subţire, cu
colecţii particulare, tot ce era mai vrednic să înfăţişeze capul dat pe spate. Toate formulele de artă. acolo prezente,
artele plastice româneşti intr'o ţară de marile tradiţii şi în­ se Încrâncenau sau jubilau, ascultând-o. Soarele puţin al
tinsa educaţie artisticâ. a Olandei. Gsek a plecat la Haga Tărilor-de-jos. năvălea numai din când in cănd in feres­
şi a ajutat la aşezare, iar Busuioceanu. la Amsterdam, luând trele din tavan, cu un adevărat răpăit de tobe.