Page 35 - 1930-06

C R O N I C A 3 7 7

Teatru, muzică, cinematograf, radio

RADIO ŞI RADIOFONIA. Cincizeci dc oameni se adu­ arăta întinsă peste şosea sau la câte o prăjină mai depăr­
naseră zilele trecute ca să sărbătorească un fapt. care nu tată şi năprasnică, parcă de catarg de corabie, sârma de
ştiu dacă in ochii chiar ai unui al cincizeci şi unulea mai antenă a unui post de radio. O căutam cu ochii, aidoma ca
avea aceeaş însemnătate. Revista ..Radio şi Radiofonia" pe un zbor rotund alb-negru al unei berze, cea dintâi so­
ajunsese al o sutălea număr, ieşea adică dc aproape doi ani sită in cerul primăverii. Din tot acest fior statistica nu va
'încheiaţi. Prietenii cei mai aprigi ai radiofoniei nu voiseră face decât un număr rece dar să-l facă odată şi mai cu
să lipsească. O asemenea cronologic face doar parte din scamă să ni-1 aducă la cunoştinţă şi nouă !
biografia lor şi calendarul radiofonic romăncsc işi are şi S a amintit apoi de noua lege. Proectul ei a fost lucrat,
el pentru credincioşi zilele roşii, ca orice alt calendar îna­ dar na putut să ajungă până in parlament. In lupta dintre
poiat al altor tagme dc oa­ teatru şi radio, cel dintâiu a
meni. biruit, măcar in această anti­
A fost un prilej de recapitu­ cameră biurocraticâ şi par­
lări şi de privire înainte. Ra­ lamentară dc unde ies le­
diofonia noastră cu proble­ gile. Cea mai dc seamă pre­
mele ei a apărut, fie in ju­ vedere. de ordm practic, ar
decăţi mai cu pază oficiale, fi aceea a sistemului de abo­
fie in critici şi cereri năval­ nament. care ar trebui să dea
nice. două man rezultate: mijloace
Una din cele mai îmbu­ indestulătoare societăţii pen­
curătoare veşti pentru mine tru îmbunătăţirea programe­
a fost făgăduiala. dc răndul lor şi mărirea capacităţii
acesta de încredere, că sta­ tehnice, şi micşorarea, dacă
tistica abonaţilor la radio nu stârpirea clandestinilor.
va fi comunicată in curănd. Abonamentul era intenţia să
Eu aştept dela ea foarte fie transformat in mare par­
mult. Pe numărul abonaţi­ te Intr'o taxă pe lămpi, care
lor. ca pe o temelie finan­ să se plătească la vămi sau.
ciară. e aşezat bugetul so­ pentru cele aflate in comerţ,
cietăţii de radiodifuziune, dar la magazine. Taxa n'ar in-
nu numai atât. Pe acelaş greuia costul aşa ca să con-
număr stă programul, iar pe stitue o piedică pentru crea­
distribuţia după localităţi şi rea dc noui posturi sau în­
judeţe o părere despre vioi­ treţinerea celor vechi şi ar
ciunea şi curiozitatea spiri­ avea meritul să ajungă in
tuală a diferite regiuni. Am aceeaş măsură şi pe clan­
încercat o hartă a acestei destini. In schimb abona­
densităţi, dar ea nu cuprin­ mentul sar putea scădea in
dea decât două trei luni din proporţie.
urmă şi nu era ceeace ur­ Ceva e sigur. Cele mai
mărisem nici ceeace ne tre- multe posturi de emisiune din
bue. Se parc că numărul a- ţările înconjurătoare sunt ne­
bonaţilor a trecut la noi de contenit preocupate de creş­
40.000. Cifra sar putea foarte uşor să fie dublată. Pen­ terea de capacitate şi de perfecţionarea de programe. Pilda Jor
tru propagandă in acest scop. o statistică generală şi locală trebue so urmăm, vrând, nevrând. şi noi. Altminteri vom
e neapărat trebuitoare. Mi-aduc aminte cu ce bucurie, trecând fi ott>liţi de propriii noştri abonaţi din ţară şi toate chel-
cu automobilul prin vreun sat pierdut in pădurile înalte tuelile şi speranţele legate de această Intre toate minunată
dintre Moldova. Transilvania şi Bucovina, unul din noi născocire, vor fi zădamice.

Turism, sport, educaţie fizică

CARTEA MUNŢILOR. Pentru toţi câţi iau acuma dru­ mult munţii noştri ca să poată să se simtă in altă parte mai
mul munţilor, mai ales din văile Oltului de dincoace, a Ar­ bine. dupăce a trebuit să plece năprasnic de pe pământ. E
geşului, a Dâmboviţei şi a Prahovei, un nume trebue să fie vorba de scriitoarea Bucura Dumbravă. Cartea ei, mai in
amintit. E numele cuiva care a bătut înaintea noastră ace­ urmă scrisă şi la care ţin mai mult, se chiamâ Cartea Mun­
leaşi poteci şi care cu o mică silinţă a închipuirii, poate fi ţilor. Ea ne-a rămas astfel in chip de călăuză ideală şi cei
deosebit, intro făptură de abur. cum ne premerge şi astăzi cari nu şi-o pot reîmprospăta din amintire sau din zvon. au
fără să se întoarcă Ia noi. cu faţa la înălţimi. Iubise prea aceste pagini pline dc izvoare, dc flori dc munte, de stâne