Page 38 - 1930-06

380 B O A B E D E G R Â U

Saţ». Păstrând legături culturale strânse cu poporul mare lufii ci in vânt. care cu toca pe-o ureche, care cu un ade­
germanic dela el de acasă, ci au putut să aducă Intre noi vărat coif pe tâmple, privind înlături intr'o râpă bănuită
mişcarea. numaidecât dupâcc se ivise acolo. Asociaţia carpa­ sau privind drept In ochi, dar faţa cunoscută a Bucurci
tină ardeleană sărbătoreşte la toamnă, in Sibiu, unde işi are Dumbravă aproape copilă lipsea. încă de pe atunci insă ca
sediul central, cincizeci de ani de viată. Ne putem făli cu se afla In acea lume şi in acel fel dc viaţă. Aşa de nedespărţit
un asemenea praznic. Sunt destule (ârile din Apusul Europei incât dacă intr'adevăr nu se vedea şl nu se vedea, nu mai
care să numere societăţi de turism muntenesc mult mai puter­ rămâne decât ca ea să fi fost fotograful care fotografiase
nice. ca cifră de membri, organizare şi rezultate, decât socie­ şi la care cătau aproape toţi. cu ochii lor dc acum mai bine
tatea din România : dar nu sunt multe care să poată arăta de patruzeci de ani!
ceva mai vechiu in timp şi cu o continuitate neîntreruptă Romanul „Haiducul" al Bucurei Dumbravă, e din 1907.
până la noi. Societatea carpatină a fost mândră, şi cu drept Scria de mult Ia el. dar a fost să apară atunci, in anul răs­
cuvânt. de caracterul ei săsesc, dar aceasta n'a impiedicat coalelor, ca un simbol. Mi se pare că nu mult după aceea
ca atâţia Români ardeleni să-şi facă in ea ucenicia turistică : „Vorwârts". ziarul socialist german, l-a publicat in foileton.
chiar astăzi mai e aşa. deşi Simbolul pentru străinătate
'împrejurările s'au schimbat. era un fapt. pe care înţele­
Astăzi Ardealul işi are so­ gea să-l cunoască in imagi­
cietăţile carpatice româneşti. nea frumoasă răsfrântă de o
In România liberă turis­ scriitoare română, in întâia
mul organizat, de munte, s a perioadă, de limbă germană.
ivit mai cu seamă odată cu Ridicări Împotriva ciocoilor
societatea turiştilor români. mai fuseseră intre Români :
Aceasta cu mult înainte de cea de ordin mai mult social
răsboiu. Alcătuirea nu era o întrupa Haiducul. Jianu.
insă destul de închegată dc cea de ordin mai mult poli­
vreme ce n'a putut să supra- tic, Pandurul, Tudor Vladi-
v leţuiascâ râsboiului. Locul mirescu, trăitori in acelaş
ci l-a luat, cu izbândă, in- timp. la începutul veacului
tâiu Hanul Drumeplor şi a- trecut şi făuriţi dc scriitoare
poi Touring Qubul Româ­ unul după altul şi aproape
niei. Dar nu c in gândul unul trebuind sâ urmeze pe
meu să fac istoricul turis­ celălalt, in două din cele mai
mului Intre Români sau In puternice romane pe care le
România. Vreau să găsesc avem. Păcatul că au fost
numai atmosfera şi clipa in scrise in limba germană a
care sa arâtat Cartea Mun­ fost răscumpărat de tradu­
ţilor. cerile apărute numai decât
Legătura cu muntele, care in româneşte. Nu ştiu dacă
începe sâ dea pe drumeţii ediţia originală germană a
înălţimilor, se face mai ales trecut peste ceadintâi. dar in
prin Sinaia şi Bucegi, prin româneşte ambele romane
urmare după clădirea caste­ sunt la a şasea sau la a
lului din poiana Peleşului. şaptea ediţie. E destul de ca­
Ea arc mai bine de patru­ racteristic. Şaizeci, şaptezeci
zeci dc ani. Din copilăria de mii de cititori români au
mea mă -mai urmăreşte a- adeverit, alâturi de zecile de
Bucura Dumbravă (1868-1926)
mintirea unei mari fotogra­ mii cari fără îndoială vor ur­
fii inrâmatc, cu un grup ma că scriitoarea era român­
aşezat in piramidă pe o creastă de piatră. Poate că nu era că şi câ romanele ei, pline de atâta înţelegere şi iubire a oa­
mai departe decât poiana dela Stâna Regală sau vreo stâncă menilor şi a locurilor, sunt romane româneşti. Astfel pseudo­
de deasupra ei. Trebue să fi fost printre intâile semne, cu nimul, care e mai firesc decât numele, pentrucă pseudonimul şi
toată fudulia începutului, ale acestui nou gust. Timpul sar I-a dat şi l-a umplut de conţinut scriitoarea, pe când numele
putea socoti uşor. nu după rochile lungi şi cu şa ale femei­ il căpătase fără nicio putinţă de alegere, a învins numele,
lor. dar in capul grupului se afla Ducele de Wales. vutorul iar Fanny Seculici a rămas definitiv Bucura Dumbravă
rege Eduard al şaptelea al Angliei. Analele vizitelor prin­ Fanny Seculici era fără o naţionalitate limpede, aşa cum ii
ciare la curtea noastră ne-ar spune numai decât anul şi ziua plăcea ei. care avea uneori furii împotriva hotarelor trase
cAnd această plimbare in munte, care incepea să fie un punct intre oameni; născută la Bratislava, aşezată dela cinci ani
de program, sa întâmplat anume. Mam c As nit mai târziu in România, cu o mamă poate mai mult germană şi cu un
să-mi aduc aminte, dacă printre căţărătoarele de curte de- tată poate mai mult slovac-ungur, scriind şi vorbind aproape
acolo. nu se rătăcise şi Bucura Dumbravă. Cu stăruinţa a- tot aşa de uşor in limbile germană, franceză şi engleză ;
mintirilor copilăriei fiecare faţă mi se întorcea, care cu zu­ Bucura Dumbravă era numai româncă.