Page 39 - 1930-06

C R O N I C A 3 8 1

Cartea Munţilor începe să-şi facă loc dela Întâii ei paşi scrisă ! Amintirea acestei aniversări nu se putea face mai
publici: operă literară şi nume sub care o trimetea lumii. potrivit decât intr'o vreme când muntele românesc foeşte de
Pentru Haiducul, de pildă. Bucura Dumbravă, nu numai că drumeţi, şi pe calea văzduhului in care de atâtea ori, poposiţi
a citit cartea populară a lui Nedea Popcscu şi a stat de la un foc de brad am privit împreună cu Bucura Dumbravă
vorbă cu el; bietul om o Învinuia pe urmă. după marele ră­ dela o curăţenie şi tăcere de aproape două mii de metri, cum
sunet al Haiducului, de plagiat! Ea a răscolit, lot ce se se aprinde intr'o pulbere scăpărătoare, tăria cerului. Manus­
putea răscoli ca să descopere firea omului, sufletul vremii şi crisul se păstrează undeva, in alte mâini de femee, căreia ii
cadrul natural. Una din legăturile ei de prietenie i s'a tras e dragă amintirea. L-am dtit printre cei dintâi şi l-am dus.
din aceste răscoliri, pe urmele rudelor in viaţă ale lui Jianu. atunci, in 1920, la tipografia noastră, dela ..Ideea Euro­
Intr'o bună zi. dusă din ştire in ştire, s'a oprit la pragul unui peană' . unde Colecţia Cărţilor Galbene, o serie de cărticele
nepot neaşteptat care a păstrat totdeauna farmecul acestei care trebuia să aducă ceva nou oamenilor ieşiţi din răsboiu.
origini, oricât Îndeletnicirea şi firea isteaţă şi discursivă de l-a primit caşi cum fusese ticluit pentru ea. ..Noul" nostru
Bucureştean. il arătau de departe de unchiul, pornit, mândru era tot o răsvrătire. împotriva cărţii sau a ideilor primite, cu
şi autoritar. Comunitatea miros in cele din urmă insă
Bucurei Dumbravă trăeşte de bibliotecă şi de tradiţie.
Încă nerisipită şi ea priveşte ..Noul" Bucurei Dumbravă
chiar astăzi cu oarecare pis- era o întoarcere in singură­
mă pe acela dintre membri tatea plină de atâtea daruri
v )
care a avut din această pri­ a naturii. Peste captele noa­
cină cea mai mare din tre­ stre se ridicau deodată, in
ceri. Urmănp Insă în deo­ aerul care părea sterp, mun­
sebi partea de descriere din ţii veşnici. Ea ii vedea ca
Haiducul, nu numai Cezie- » un cioban şi ca un călugăr,
nii. dar mănăstirile de pe ca un drumeţ şi ca un scrii­
Olt şi rătăcirea prin pădu­ tor. ca un cavaler şi ca un
rile Prahovei. In ele orice filozof, loc de odihnă şi de
ochiu priceput recunoaşte frumuseţe, dar şi vatră de
drumuri proprii şi însemnări cntusiasra şi de mari idei.
de culori de amurg sau de gătită cu flori şi incinsâ cu
freamăt de frunză sau de si­ fulgere.
luetă de culă şi de turn pe­ Cartea Munţilor nu trebue
ste o vale vijelioasă, făcute uitată. Mulţi oameni şi mul­
cu realitatea in faţă. Scrii­ te locun trâesc in ea. E ca o
toarea a străbătut toate a- zare de ideal, foarte înaltă şi
ceste locuri ca să trăiască de foarte albă. pusă vieţii noa­
aceeaş viaţă cu eroul ei şi stre. Cartea Munţilor a îm­
nimeni nu mai ştie. iar ca plinit zece ani, dar e din
nu mai c aici ca să ne spuc. rândul celor veşnice. Sâ ne
dacă haiducul frate cu co­ plecăm din nou peste pagi­
drul i-a descoperit pământul nile ci de argint şi de safir.
românesc şi toate frumuse­
ţile, sau dragostea pământu­ UN OFICIU AL TU­
lui a indreptat-o spre cei RISMULUI. — Birouri de
mai legaţi de el fii ai lui. turism sunt destule, şi in ţară
Din VlT,at*
Numele insuş era un nume şi in Bucureşti. Căile fe­
Un birou dc turism (pentru Franţa)
de munte. Ei vine din acea rate române şi compa­
atmosferă romantică germană, care a dat şi reginei Elisaveta niile internaţionale de transport pe uscat şi pe apă
pseudonimul pădurean de Carmen Sylva. Fanny Seculici. au deschis strălucite magazine, unde se dau lămuriri şi se
care iubea muntele, s'a dus până la tâurile reci ale Reteza­ vând bilete. Vitrina, care ispiteşte cu afişe in culoare, băşti­
tului. cu oaspeţi numai vulturi in sbor cu umbra in treacăt, naşe sau exotice, e o apariţie obişnuită a străzilor noastre de
şi capre negre sperioasc coborite Ia adăpat. Ea era de marc circulaţie. Mai e nevoe alături de atâtea biurouri. de
atunci o fiică a înălţimilor şi duhul muntelui, părintele ei incâ unul. chiar dacă acestuia i s'ar zice mai măreţ : oficiu ?
de-al doilea şi cel adevărat, trebuia s'o umple. Sprintenă de E întrebarea care ni s’a pus de multe ori. in timpul din
picior, mândră in purtări, fată până la urmă, la cei cincizeci urmă. de când o firmă cu acest nume şi-a făcut loc pe fron­
şi opt de am pe cari i-a putut ajunge, tânără cu toţi anii. tispiciul librăriei de Stat.
pătrunsă de muzică şi teozoafă prin dor metafizic. Bucura Oficiul central al turismului e Întâiul pas. in teren practic,
Dumbravă nici nu era decâ. un munte frumos. întrupat şi pentru înfiinţarea Oficiului Naţional al Turismului. Scopul
miniaturizat intre noi, ca să nu ne sperie. Cartea Munţilor era marelui Oficiu va fi să centralizeze toate capacităţile turis­
jurnalul ei. testamentul lăsat nouă. tice. pentru găsire de mijloace, organizare şi propagandă.
Iată că sunt zece ani de când Cartea Munţilor a fost Acest simplu birou de Început se pune mai ales la îndemâna