Page 4 - 1930-06

333 B O A B E D E G R A . U

bănci ale sălilor dela College de France şi Sor- dată cu desăvârşire. N'avem incă posibilitatea de-a
bona. Predica democratică şi naţionalistă a lui preciza astăzi, cu date statistice, variaţia acestei
Michelet şi Quinet era sorbită cu pasiunea unui cifre. Până în preajma războiului statisticile ofi­
fascinat. Când profesorul părăsia cursul, printre ciale îi înglobau cu ceilalţi balcanici, la aceeaş ru­
cei cari îl încunjurau se strecura şi el. Dascălul brică.
deschidea, la început, ochi mari. Pentru el însuşi La 1907 Sorbona avea 233 studenţi români, ci­
ţara de origine a elevului fanatizat de glasul lui fră pe care numai Ruşii o mai întreceau (I.iard,
era un nume străin. Dar dascălul avea inima largă, L'Universite de Paris p. 82. Totalul străinilor era
iar elevul indrăs- de 2300). In 1914
nea. Din necu­ numărul lor creşte
noscute. ţara şi la 459 din totalul
poporul intrau în­ de 3176 străini.
tre preocupările Iar in 1927. pentru
zilnice ale dască­ care avem cea din
lului. Deacum în­ u r m ă informaţie
colo. când înşira statistică. Sorbona
de pe catedră nu­ singură avea 1073
mele popoarelor studenţi români.
oprimate, nu uita România nu are
pe Moldovalahi... ieci numai patru u-
Predica aceasta niversităţi. ci cinci.
naţionalistă şi de­ A cincea se gă­
mocratică a che­ seşte în Capitala
mat la Paris în Franţei. Sunt doar
preajma revoluţiei universităţi cu nu­
din 1848 toată mărul studenţilor
floarea tinerimii române. La începutul lui 1847 sub numărul Românilor cari urmează cursurile
când Edgar Quinet a adresat tinerilor ro­ Facultăţilor din Paris...
mâni acea memorabilă cuvântare care le-a aprins Din Facultăţile acestea ne-au venit. în cursul
nădejdile in biruinţa românismului, se găseau in unui veac. după o statistică proaspătă, nu mai
Capitala Franţei la studii — după mărturia lui Paul puţin de 1016 doctori (A. et G. Rally. Biblio-
Batailiard, prieten graphie • franco-
francez, cucerit a- roumaine. Paris
tunci. — o sută de 1930. t. II p. 416).
studenţi români. Am înşirat a-
Când. după un an, ceste cifre pentru
izbucneşte revolu­ a demonstra cum
ţia. camaraderia valul tinerilor ro­
lor cu Francezii mâni cari studia­
crescuse atât de ză in Capitala
mult încât luptau Franţei creşte me­
alăturea pe bari­ reu. cu toate că
cade. Unul dintre România se mân­
ei mai îndrăzneţ. dreşte astăzi cu
Nicolae Bălccscu. patru universităţi >%
a pătruns cu re­ şi câteva şcoli su­
voluţionarii până perioare înzestrate
in Tuileries. de ca oricare altele
u n d e şi-a luat din străinătate. O
drept talisman de Fontenay-aux-Roses. Rue des Chltaignicr*. strada tn care se gâseţte «coala bună parte din ti­
revoluţionar o bu­ nerii aceştia sunt
cată de catifea din tronul lui Ludovic Filip. evreii alungaţi de mişcările studenţeşti din universi­
In ajunul congresului dela Paris numărul şi cali­ tăţile româneşti. Dar numărul Românilor rămâne-
tatea Românilor din oraşul de pe malul Senei era totuşi, impresionant. In anii de după râzboiu presti­
de aşa natură încât acelaş cinstit şi devotat prieten giul Franţei a crescut foarte mult. România s a re­
al lor. Paul Batailiard. susţinea in paginile unei simţit puternic de această creştere. Din mica Ro­
mari reviste pariziene, că ..Valachia" are aci ade­ mânie simpatia pentru Franţa s a revărsat asupra
văraţii ei reprezentanţi. celorlalte provincii, alipite ei. Ardelenii citesc. —
După unirea principatelor numărul lor va fi cel puţin tinerii — cu preferinţă cartea franceză.
scăzut de bună seamă, fără să dispară insă nicio­ Universităţile franceze sunt vizitate des de ei. In