Page 41 - 1930-06

C R O N I C A 3 8 3

Afişul „Colonadelor cu geometria strâmbă, de noapte in crat in alb şi albastru şi scoate la iveală latura cealaltă, de
bătaia luminilor electrice, te face sâ auzi foşnet de frunze sau vis şi de zâmbet, a ţinutului, lin pescăruş acopere tot primul
acord discret de lăutari şi te odihneşte cu o făgăduia lA de plan. cu aripi necrezut de largi, şi cu ciocul portocaliu ca o
singurătate căutată: afişul Principelui Mircea" reia. cu tră­ piatră scumpă scoasă din Mare şi arătată drumeţului. De-
sături proprii de blândeţe şi de duioşie, subiectul Madonei desupt. câteva linii frânte aduc aminte, celui care o ştie, con­
cu pruncul şi vor­ figuraţia coastei pline
beşte inimii : cel din­ dc firide a Balticului
tâi foloseşte zgomotos şi a Caliacrei. Chiro-
linia dreaptă, iar ce­ vici a făcut ceva
lălalt, mângâetor. li­ foarte simplu, cu fâl­
nia rotundă. fâiri slabe dc aripi
încă de anul trecut. şi de valuri, care e
Universitatea liberă mai mult un cântec
din Baltic a pus la al Mâni in culorile
calc un concurs de a- ei. E mai mult o che­
fişe pentru Coasta- mare in larg.
de-argint şi in acclaş „România", cealaltă
timp şi pentru pro­ societate, mai veche
priile cursuii. Con­ şi mai puternică, dc
cursul a izbutit peste expediţii organizate,
aşteptări, atât ca par­ in alte ţări. a editat
ticipare cât şi ca re­ de curând un afiş cu
zultate. O expoziţie scopuri asemănătoare.
de pictori ai Mării a Ea a ales Sinaia şi ca
pus pentru intâia artişti pe Şerban şi
oară sub ochii publi­ Grant. Ceeacc n'a iz­
, -n
cului toate aceste _ Piatra Neamţ de pe prispa-P.< vilionului Renal al Jamboicei butit. ca ş» „Turismul
M
. . ,
proiecte. Le-am văzut, român”, să pornea­
nu intr'o sală rece de şcoală sau de expoziţie obişnuită, ci scă excursii dc cunoaştere la ea acasă, poate că va izbuti,
chiar in cadrul phn de soare al oraşului care trebuia sugerat in ce-i priveşte pe străini. Valea Prahovei e un loc. de alt­
din câteva pete de culoare. Comparaţia cu realitatea era la minteri. care li se potriveşte, pentrucâ. alături dc înfăţişări
îndemâna ficcui. Cel caracteristice Româ­
pe care il reproduc a niei. ei pot să dea aci
prins mai puţin curba şi de acel minimum
liniştită a golfului şi de organizare turisti­
nuanţele odihnitoare că. cerut astăzi <
ale acrului şi ale a- orice drumţ. Compo­
pci. Balticul are şi ziţia îndrăzneaţă şi
ceva crud şi tainic. fanomaticâ. c reali­
Pictorul Teodorov s'a zată cu alte mijloace
adâncit in acest cle­ decât celelalte două.
ment. Valurile sau Fundul şi trei părţi
făcut verzi şi fug In din afiş sunt numai
frânturi de cercuri cer şi încălecări de
‘înspumate, de Mael- munţi trataţi construc-
strorti. malul e de un tivist. Orizontul din
galben tare lunar, cu întâiul plan aduce si­
răsfrângeri împotriva lueta stilizată a Cas­
luminii, de negru, şi telelor Peleşului.
singura vietate e o Staţiunile balneare
cadână stilizată abia mai au la noi de învă­
mai atingând pămân­ ţat in materie de afiş.
tul cu un imineu. A- Aşezarea unui cort cercetâşesc Ele sau gândit până
fişul mai mult decât acum prea mult la in­
atrage : zgăndăreşte şi pune pe gânduri. teresul comercial. Preocupările de artă au lipsit. Chiar Ardealul
..Turismul român", care c o societate dc excursii mai ales care ne-a luat înainte, nu e mal Înaintat. Băile Episcopeşti
in străinătate, a făcut un afiş de propagandă peste hotare au un afiş. cu atâtea greşeli dc limbă şi de gust. că ar trebui
pentru frumuseţile naturale ale ţării. Era firesc sâ descopere oprit. Abia Tuşnadul dacă dă ceva mai de Doamne-ajutâ.
unul din cele mai exotice colţuri de pământ românesc şi să Singurele, care merită insă o luare aminte deosebită, sunt
ne dea tot Coasta-de-argint. La Cdtc d'argent. Afişul e lu­ Băile Herculane. Herculele. lor e intr'adevăr semi-zeul care