Page 42 - 1930-06

3 & 4 B O A B E D E G R Â U

luptă cu balaurii boalelor. Priveşte puternic şi senin de sub când butuci, de îngrădit sau de foc ; bucătari fără ucenicie,
un soare roşu. Izvoarele curg. dar el nu le ascultă. Priveşte cu toate că de vârsta ei, alergau cu coşniţele la bârâci după
la lumea care trebue să vie şi căreia trebuie să-i dea încre­ cumpărăturile amiezei. O echipă in tricou alb şi pantaloni
dere. E o întrupare a naturii întremătoare şi veşnice. Ar­ scurţi negri, cu cap, braţe şi picioare goale, tăia deacurme-
tistul a ştiut să folosească, fără să supere, amintirea clasică zişul câmpul, in şir, unul câte unul. in pas de voe. Erau
a băilor, cuprinsă în­ oaspeţii germani, din
că in numele lor. şi Silezia. cari se du­
să schiţeze dintr'o a- ceau să se spele. Pe
şczare de feţe de cri­ poarta uriaşă, care
stal. intr'o atmosferă duce in acest castel
de chihlibar. ispita a- cu cerul drept acope­
proape păgână şi tau- rământ . lemnarii bat
maturgâ. a satului cu pierduţi in inâiţime
hotele şi cazinouri a- stema judeţului şi
puse ne de pe valea stema ţării. Capra
Cernei. neagră sare peste o
slană de piatră, cu
FOC DE TABĂ­ picioarele dinainte *
RA.— Ccrcetaşii s au strânse dedesupt, cum
adunat intr’o mare ii e obiceiul, şi vul­
tabără de douăzeci turul heraldic, incâr-
de zile, dela 5 la 25 cat cu cele patru pă­
August, jv o poiană mânturi dela Munte
de pe muntele Cârlo- şi dela Mare. işi ia
mânui, cu toată Pia­ zborul. One le vede?
tra Neamţ înainte, Toată lumea are ceva
inchenâratâ albastru Câmpul Jamborrri înainte de deschidere de făcut şi stă aple­
de Bistriţa. cată peste lucrul ei.
Cu câteva săptămâni mai de vreme, locul era un islaz Tabăra se chiamă exotic. Jamboree naţională, după nu­
răzleţ. Parcă nu se ştia că de-aco!o se deschide cea mai mele dat de intemeetor în Anglia întâilor adunări cercctăşeşti.
frumoasă vedere de vale. Până când intr'o zi s au ivit lu­ cu acest scop, de legătură şi de manifestare in mare, şi
crătorii cu sapele «• împrumutat Indieni­
au tăiat drum prinţ lor. Semnul ei este
curte de gospodar, o floare de crin, em­
netezit gropile, au blema mişcării, stră­
dus apă pe ţevi şi punsă de o săgeată,
mină pe sârmă, au ca să aducă aminte
liniat şi au clădit, numele parcului en­
raşul a venit şi el. glez unde s’a încer­
se uite mirat la luc cat cea dintâi jambo-
cel de mare grai ree. O mie cinci sute
Tabăra cercetaşilor de cercetaşi trebuiau
sporise cu un ia să ia parte, atât din
pridvor de iarbă şi ţară cât şi din străi­
brazi. nătate. Nu sunt deo­
Am trecut pe râ camdată decât vre-o
pe sub marginea i cinci sute. Germanii
durii, dela cort au venit şi se mai aş­
cort. care atunci teaptă Bulgarii, opriţi
întindeau sau se la Rusduc de nişte
zestrau. Ţăruşi i.— încurcături de trecerea
de mesteacăn insem- Ajutorul Comandantului, «lucitorul >1 reprezentanţi! autorităţilor *i ai Direcţiei vămilor.
rau drumurile şi mo- l.ducuţicl Ponorului tn timpul rtriUniri Mi-aduc aminte de
zaicau tinereşte tot tabăra din Germania i
cuprinsul. La un colţ. pavilionul regal, din acelaş lemn zu­ la care am luat parte înainte de răsboiu. Corturile erau În­
grăvit. işi mişca florile in tingirelele spânzurate de grinda tinse In marginea unei păduri de pini hohenzollernieni. Ţă­
dintre stâlpi şi se uita peste toată zarea. Zarea ii răspundea ruşii stăteau înfipţi in nisip. Nu eram intre cercetaşi, ci intre
cu fâlfâit de steaguri şi de semnale şi cu trepădarea omuleţi­ tovarăşii şi concurenţii lor. Păsările călătoare. Făcusem, ca
lor după treburile unei aşezări de aproape o lună în aer li­ student, un an întreg excursiile lor prin Brandenburgul cân­
ber. Securi se ridicau în soare, strujind prăjini sau despi­ tat aşa de frumos de Fontane. cu lacurile şi turbăriile lui