Page 43 - 1930-06

C R O N I C A 3 8 5

părăsite, cu ţândânie de granit aduse de gheţari din Scan­ azi in paragină, toate argumentele cu putinţă sau adus îm­
dinavul, mânaţi dindărăt de calul lui Wotan. Venise tim­ potrivă. Era ca o spaimă a ieşirii din vechea nepăsare faţă
pul petrecerii La un loc şi pe loc Tabăra fierbea din zori de apele noastre mari. Argumentul strategic era cel mai des
pană n scară. amintit. Ce-ar însemna insă din acest punct de vedere, un
Jamboreea românească dela Piatra Neamţ nu farmecă mai pod la Giurgiu, care se discută cel puţin ? Jugoslavia ne dă
puţin, deşi numărul participanţilor c mai mic şi Îndemânarea, pilda pe care nu vrem s'o urmăm. Podul in construcţie dela
se Înţelege, mai slabă. In schimb cadrul e măreţ. Ceeace dru­ Belgrad la Pancioxa leagă Banatul cu jugoslavia şi-l incor­
meţul are sub ochi e o marc serbare, aproape păgână, a na­ porează a doua oară, mai tare decât au făcut-o tratatele. Po­
turii. Cine a stat in întuneric, întins pe iarbă, in jurul fo­ dul celălalt, al Belgrdului peste fluviu, era alături. Aceasta
cului de tabără al zilei dintâi, cu vâlvătaia şi răpâelile de n'a împiedecat crearea nouei legături.
scântei până la cer, păstrează acest fior de întinerire. Fiecare Am crezut câ propaganda Mării şi a Dunării are nevoe
echipă se desfăcea din noapte, luminată puternic de flăcări de anumite organizaţii, care vă oglindească şi 'începuturile
câteva clipe, până spunea, cânta sau juca ce-avea de spus, a ceeace trebue sâ vie. Printre ele. în frunte, stau cluburile
de cântat sau de jucat, şi cădea din nou in noapte ! nautice. Mai multe sau alcătuit, care lucrează in tăcere.
Era ca o lume nouă. aşteptată, care se anunţa. Unul care a turburat puţin liniştea cu isprăvile lui a fost
clubul nautic din Giurgiu. Mă gândesc atât la lucrul obiş­
CLUBUL NAUTIC DIN GIURGIU. — De câţiva ani nuit. plaja, bărcile, conferinţele, cât şi la cel mai zgomotos,
se aud glasuri, care atrag luarea aminte a poporului serbările de apă. N'am lipsit dela unele din cele dintâi, a-
român câ. dacă prin voia istoriei a apărut mai mult veam parcă un drept să fiu şi la cele din urmă. Ele au iz­
ca popor de şes şi de munte, prin voia geografiei e şi butit. Din ce era făcută această izbândă ? Din manifestările
popor de apă. Avem peste 1500 de kilometri de maluri de nautice insele, inot, vâslit, şi din trezirea cu un asemenea
mare navigaţie, care sunt in aceiaş timp, in bună parte, şi prilej a luării aminte publice. Poate că a doua sa împlinit
hotare de ţară. Porturile şi tot ceeace e legat comercial de mai deplin. Cea dintâi avea nevoe de mai multă pregătire
activitatea lor nu nc-au lipsit. Ceeace n'avem nici astăzi e şi de muncă zi de zi. Ca sâ acopere golurile fireşti, au sărit
o viaţă populară legată de apă. creşterea unei populaţii ro­ insă organizaţii din toate părţile. Au fost de faţă Bucurcş-
mâneşti, cel puţin de cincizeci de ani încoace, care sâ se teni. au fost Clujeni şi alţi transilvăneni. Era ca un fel de
simtă una cu ea şi sâ ne dea întreprinderile sau iniţiativele descoperire, la chemarea Giurgiuvenilor. a vechii osii de
corespunzătoare, societăţi puternice de navigaţie, şcoli şi apă pe care ne mişcăm. Ei au lăsat îndărăt amintirea unor
colonii de pescari, cluburi nautice, o literatură şi o discuţie echipe de nădejde şi datoria, pentru orice sportivi, a unei
mereu vie In Jurul problemelor Mării. N'avem nici începutul întâlniri pe curând cu puteri mai puţin disproporţionate.
unui studiu despre Marea Neagră, fără să mai vorbesc de Dunărea e lăsată in seama locuitorilor ei. O poartă prin
lucrările de popularizare. Preocuparea, când e stârnită şi care ajungem mai des la fluviul strămoşilor e Giurgiul. Să
circulă, ne vine din afară şi de atâtea ori adusă de străini fie portarii Ia înălţimea sardnei şi a aşteptărilor noastre!
in interesul lor. Mi-aduc aminte când am propus un pod Oameni de şes şi de munte suntem noi; sâ găsim in ei oa­
peste Dunăre, intre Olteniţa şi Turtucaia, atât pentru tren menii de apă. pe cari ii dorim.
cât şi pentru căruţă, care să ne apropie Cadrilaterul lăsat