Page 44 - 1930-06

Educaţia poporului în alte tari

— A d a u s —
Educaţia poporului în Austria adânci. In deosebi, profesorul Hartmann. in colaborare cu
profesorii Beckc şi Reich şi cu un număr de personalităţi
PRIVIRE ISTORICA. Austria are îndărătul ci o lungă, pline de aceleaşi înalte idealuri, a înfăptuit această dorinţă.
izbutită şi variată desvoltare a educaţiei poporului. In cele In 1901 sa înfiinţat societatea Căminul Poporului. întâia
din urmă cinci decade s au ivit tot mai multe organizaţii, universitate populară ; in 1904 societatea era in stare să-şi
mai mari sau mai mici. atât ca mişcare pentru educaţie a ridice propria clădire, ..Căminul Poporului de pe Ottakring '.
muncitorilor cât şi ca educaţie pe bază creştină catolică sau Prieteni ai mişcării au pus la Îndemână fondurile. Casa cu­
naţională. Ele au lucrat sau umăr la umăr sau fiecare de prinde multe săli, mai mici şi mai mari, două amfiteatre de
sine stătătoare. Premergătorii mişcării trebue căutaţi acum conferinţe, laboratoare ştiinţifice. In 1909 Asociaţia pentru
o sută sau mai bine de ani, mai ales in Praga şi Viena. educaţia poporului din Viena a clădit Casa educaţiei popo­
înaintarea industriei a lipsit pe mulţi oameni de 'îndem­ rului. în alt cartier, după pilda Căminului Poporului. La
nurile culturale care se găseau in tradiţiile meseriilor şi in 1897 a luat fiinţă Urania. Modelul ei a fost tirania berli-
viaţa de familie, fără să pue altceva in loc. Marea operă a nezâ. După ridicarea clădirii proprii, ca a împlinit, datorită
Legii şcolii primare imperiale dela 1867 hotârisc vârsta de mai cu seamă energicei conduceri a d-rului Koessler. o ade­
ieşire din şcoală La H ani pentru ambele sexe. Dar marca vărată operă de popularizare in multe ramuri. Până la râs-
mulţime navea mijloacele unei educaţii mai cuprinzătoare. boiul cel mare Urania a dat deosebită luare aminte conferin­
Învăţătorii au fost cei dintâi, cari împreună cu oameni îna­ ţelor populare, conferinţe r(sleţe sau cursuri, şi aşa ziselor
intaţi din alte clase au înfiinţat organizaţii cu scopul să fie şezători Urania. o împreunare de povestire, muzică, proiec­
de ajutor acestor trebuinţe spirituale. La 1884 s a înfiinţat ţii şi joc. Ca şi Biblioteca centrală ea se îndrepta mai ales
in Linz Asociaţia pentru educaţia poporului din Austria de către clasele mijlocii.
Sus şi in 1885 in Krcms asociaţia soră din Austria de jos. Aşezâmintele amintite au fost părtaşe principiului neutra­
Deosebit de însemnată a fost 'înfiinţarea Asociaţiei pentru lităţii politice, care a îngăduit desvoltarea de bune legături
educaţia poporului la Viena în 1887 de Eduard Leisching cu lucrătorii. Chiar după ce organizaţiile de lucrători şi de
(care e până astăzi preşedintele ei). încă din 1867 lucră­ preoţi au început să-şi întocmească propriul program de e-
torii din Viena înfiinţaseră o societate pentru educaţia lu­ ducaţie. legăturile cu universitâple populare au rămas ne­
crătorilor care fireşte a stat mai mult in serviciul luptelor smintite. Cursurile şi bibliotecile pe care le-a înfiinţat par­
politice ale acelor ani. Celelalte provincii au urmat pilda tidul social-democrat în număr din ce în ce crescând, dau in
dată de Austria de Sus şi de Jos. In sate şi oraşele mai mici bună parte o educaţie politică şi sindicală. Societatea Vii­
lucrul a fost împlinit prin biblioteci călătoare şi conferinţe torul. înfiinţată in 1903. a creat Colegiul muncii dm Viena şi
răsleţe. Şcoli locale pentru plugari, ca în ţările nordice, nu a reorganizat programul conferinţelor în organizaţiile mun­
sau înjghebat. citoreşti. Ea a fost premergâtoarea organizării învăţămân­
Cea mai înaltă treaptă de desvoltare a fost ajunsă in Vie­ tului vienez şi a Centralei educaţiei, care a cuprins în căm-
na. In acest oraş Societatea culturală a Vjenei a întemeiat pul activităţii lor toată Austria. Dela 1910 s’au organizat
biblioteci călătoare sau a luat asupră-şi aşa numitele Bi­ şcoli de vară socialiste. Interesele punctului de vedere cato­
blioteci cetăţeneşti şi a organizat conferinţe ştiinţifice popu­ lic au fost reprezentate, in 1897. de Societatea Sălilor popu­
lare precum şi şezători artistice (muzicale şi dramatice). In lare de citire, care a înfiinţat una după alta numeroase bi­
1897 profesorul E. Reyer a pornit o nouă asociaţie pentru blioteci in Viena şi in provincii şi a ridicat şi o casă de edu­
înfiinţarea de biblioteci. Biblioteca centrală. Cu gândul să caţie in capitală. Alte societăţi mai mici organizat îna­
ajungă mai neatâmatâ in materie de finanţe, s a îndrep­ inte sau după această dată. Lupta naţională in districtele
tat mai ales către clasele mijlocii. Ea a ajuns cea mai mare bilingve sau multilingve a dus la înjghebarea de numeroase
bibliotecă din Viena. Asociaţia pentru educaţia poporului biblioteci de societatea de apărare naţională Marca de Mia­
din Viena. In afară de numeroasele conferinţe răsleţe. a în­ zăzi in provinciile sudice alpine. Astfel, nu fără greutăţi,
ceput să organizeze cicluri sistematice de conferinţe. O în­ dar cu neîncetată propăşire, mai repede in Viena şi mai în­
cercare de înjghebare a unor cursuri de seară regulate in cet in provincii, mişcarea de educaţia poporului prinde pu­
răstimpul a două ierni a fost încununată de izbândă şi a dus teri. Atuna a venit răsboiul cel mare. La început părea
la înfiinţarea cursurilor Universităţii populare, după mode­ să fie şi aici marele distrugător. La urmă el a adus şi in
lul mişcării engleze de extensiune universitară. Cele mai Austria, ca şi in alte ţări, noui îndemnuri pentru educaţia
mari mulţumiri pentru această Ispravă se datoresc profeso­ poporului.
rului Ludo Hartmann. Pe urmele acestei îmbrăţişate expe­ STAREA DE ASTAZI. I Temelia. Desvoltarea educa­
rienţe, alte universităţi austriace au introdus şi ele confe­ ţiei poporului de astăzi estâ fireşte în legătură cu împreju­
rinţe asemenea. rările generale politice, culturale şi economice din tânăra
Această acţiune a dus la organizarea universităţilor popu­ republică a Austriei. Educaţia poporului ca atare a fost re­
lare. Programul sistematic aplicat in aceste aşezăminte a cunoscută. Primită de nevoe sau îngăduită cu bunăvoinţă,
întărit dorinţa unor localităţi către studii mai întinse şi mai ea e acum oficial preţuită. Aceasta se dă la iveală, de pil­