Page 45 - 1930-06

EDUCAŢIA POPORULUI IN ALTE TARI 387

dă. in înfiinţarea unei Direcţii a Educaţiei Poporului in Mi­ in întindere şi In adâncime, atât prin conferinţe, universităţi
nisterul Instrucţiei. Ridicarea clasei muncitoreşti, legislaţia populare cât şi prin producţii muzicale şi dramatice pentru
socială şi mai ales legea celor opt ore au adus împrejurări cei mulţi. înainte de râsboiu Viena avea două universităţi
prielnice. In sfârşit, marca desvoltare a instrucţiei şcolare populare cu 8.700 de ascultători. Astăzi Căminul poporului
in ultimii douăzeci de ani a fost de o deosebită însemnă­ are 5 ramuri. Asociaţia pentru educaţia poporului am Viena
tate. Cele opt clase ale şcolii primare sunt urmate de o edu­ 2, cu 38.000 de ascultători. La acestea trebue adause cursu­
caţie profesională in tot felul de ramuri, a cărei organizare rile de educaţia poporului ale Uranici, cu un auditor de
e luată asupra lor de Stat. municipalităţi şi asociaţii econo­ 14.000
mice. Posibilităţile deschise femeilor au ajuns materie de Asociaţiile cu scopuri politice au câştigat şi ele in supra­
interes public: la fel. schimbarea profesiei pentru lipsipi de faţă. Partidul socialist şi-a dcsvoltat şi organizat mai strict,
lucru. Toate aceste silinţe luminează opera organizaţiilor extensiv şi intensiv, planurile de conferinţe. Pe lângă edu­
pentru educaţia poporului, de când ele au avut aface cu o caţia in massă prin mai multe sute de conferinţe răsleţe.
lume mai bine educată şi pregătită. Răspunderea cu toate prin cursuri şi prin aşa numite şcoli, educaţia funcţionarilor
acestea nu era mai mică, pentrucă ele urmăreau educaţia lui a fost ajutată prin Înfiinţarea Şcoalei sindicale şi printr'o
generală a individului ca un contrapond învăţământului pro­ universitate populară rezidenţială, şcoala superioară mun­
fesional unilateral. Trebue amintită şi înrâurirea reformei citorească din Viena. Cercurile catolice au întocmit două
şcolare. Dacă pe lângă aceste împrejurări prielnice se mai şcoli de seară pentru adulţi prin Casa austriacă de educaţie
ţine scamă şi de părerea care s a ivit în întâii ani după râs- şi prin Liga populară a Catolicilor Austriei, şi au înfiinţat
boiu că educaţia poporului însemna puterea pnn care cine­ prin sindicatele lor un colegiu rezidenţial (Allingerhaus in
va se putea ridica, spiritual şi material, peste trebuinţele Neubruck. Austria-de-jos). in vara 1928. Tineretul socia­
vremii, e uşor de inţeles saltul neaşteptat făcut de mişcare list pe deoparte şi uniunea tineretului catolic al Austriei pe
după râsboiu. de alta. căpătă o înrâurire crescăndă asupra operei de edu­
Nu trebue să se uite că. piedicile şi greutăţile aduse de caţie prin întinderea activităţii lor.
stările altele, sunt multe. Austria a rămas un Stat pitic şi In provincii deopotrivă propăşirea e vădită. Cea mai în­
cu mijloace puţine. Aceasta a dus la o restrângere drastică semnată operă de educaţie a poporului la ţară e aceea por­
a fondurilor educaţiei poporului, care a căzut tot mai mult nită de directorul Iosef Steinberger. un preot de obârşie ţă­
asupra organizaţiilor neutre din punct de vedere politic. rănească. Aşezământul lui este la St. Martin, lângă Graz.
Propriile lor mijloace sau pierdut prin inflaţie, donaţiile Scopurile şi mijloacele sunt descrise mai jos. In oraşe şi
curgeau in măsură tot mai slabă, iar Statul şi societâple îşi sate nu lipsesc cursurile de seară şi conferinţele, dar nume­
cheltuiau banii pentru alte scopuri, care apar mai însem­ roasele asociaţii de educaţia poporului se închină mai mult
nate. Starea economică, apăsând ţinerea traiului Ia un ni­ bibliotecilor, pe când multele Uranii înfiinţate după râsboiu
vel mult mai scăzut decât al celor mai multe ţâri vestice nâzuesc mai de grabă spre filmul educativ şi şezâtorilc ar­
sau nordice, şi marea problemă a lipsei de lucru incetineazâ tistice. Activitatea de culoare politică a câştigat şi ca în în­
deopotrivă mersul înainte. tindere şi adâncime.
Valurile vieţii politice interne, cu luptele ei dărje. care a Desvoltarea bibliotecilor se datoreşte mai mult organiza­
dus la un oarecare echilibru intre partidele de dreapta şi de ţiilor neutre decât celor politice. In Viena. de pildă. Parti­
stânga, sunt adesea o greutate pentru organizaţiile neutre dul Soaalist-democrat a organizat, intr’o largă măsură şi
din punct de vedere politic să-şi menţie atitudinea. Astfel, pe baze noui. înfiinţarea de biblioteci. O acţiune asemănă­
de pildă, bunele legături dintre cursurile de extensiune uni­ toare a fost întreprinsă in provincii. Acolo asociaţia şcolară
versitară şi munca organizată, care existau de mulţi ani. naţională germană Marca de Sud pune la cale noui biblio­
au fost astăzi întrerupte. teci.
Aceste indicaţii sunt îndestulătoare. A vorbi despre un Educaţia în artă şi prin artă se face in tot mai mare mă­
număr de alţi factori, mişcarea sportivă, cinematograful, sură. Toate formele de manifestări, concerte, teatre, sunt
radio, ar depăşi marginile acestui articol. ingrijite. Domeniul muzicii deşteaptă cea mai mare luare
II. întindere şi practică. Statul a înfiinţat o Di­ aminte. Mişcarea tineretului aduce îndemnuri noui in tea­
recţie* a Educaţiei poporului, in ministerul Instrucţiei, cu se­ tru. Noua formă de cor vocal şi de cor ritmic află încet,
diul in Viena şi cu servicii in provincii. Sarcina ei este să încet recunoaştere. Un câmp nou de activitate, de însemnă­
ajute organizapile existente de educaţia poporului şi să În­ tate crescândă, a deschis cinematograful. De la criticismul
curajeze înfiinţarea altora noui. Aceasta se împlineşte prin negativ s'a trecut la acţiunea pozitivă făcând loc in planul
subvenţii in bani şi cărţi (dar mai mult in măsură restrânsă), de lucru filmului bun. Urania vicneză şi-a câştigat mare
prin înjghebarea de cursuri şi punerea la cale de conferinţe merit prin popularizarea filmului cultural in Austria. De o
pentru conferenţiarii educaţiei poporului, prin tipărirea unei însemnătate mereu in creştere c şi activitatea societăţii de
reviste periodice şi a unui număr de publicaţii în acest do­ radio austriacc (Ravag). Ea încearcă să servească educaţia
meniu. In parte datorită iniţiativei Direcţiei Educaţiei popo­ poporului prin conferinţe, cursuri de limbă şi manifestări
rului s'a ajuns la o mai vioae folosire a muzeului, cam lă­ artistice. Cu toate acestea intre societate şi organizaţiile in
sată în părăsire, afară de câteva excepţii onorabile. înainte fiinţă pentru educaţia poporului nu există o legătură pro­
de râsboiu. O activitate educativă se urmează şi in armata gramatică. Numai în aşa zisul consiliu consultativ c repre­
federală, prin biblioteci, conferinţe şi cursuri. Academia de zentată şi educaţia poporului.
muzică şi artă a organizat şi ca cursuri de scară. Pe lângă marile organizaţii amintite, mai sunt numeroase
Organizaţiile neutre au fost in stare să lucreze, la Viena. societăţi şi alcătuiri care urmăresc educaţia poporului in