Page 46 - 1930-06

388 B O A B E D E G R Â U

vreun domeniu special sau dintrun punct dc vedere anume. cursurile, manifestările artistice, filmele cu explicaţii, au luat
De pildă, Asociaţia liberă pentru educaţia tehnică a popo­ un tot mai mare loc.
rului sau Societatea austriacă pentru sănătatea poporului. Şcoala de seară a Casei austriace dc educaţie şi a Uniunii
Pregătirea, societate pentru răspândirea ştiinţelor sociale, catolice a poporului, cercetează diferitele ramuri ale ştiin­
societăţi de folkior. pentru ocrotirea naturii. ţelor dintr un punct de vedere catolic. Ele predau şi limbi
III. Scopuri fi metode. Pe cănd formularea sco­ străine, exerciţii fizice şi danţ popular.
pului educaţiei in mişcarea de caracter politic e uşor de fă­ Partidul socialist şi socitâţile care stau In strânsă legă­
cut. orice Încercare asemănătoare privind organizaţiile de tură cu el. întreprind, cum sa amintit, o activitate extensivă,
educaţia poporului de caracter neutru se izbeşte de greutăţi. care ajunge foarte departe. Metoda urmărită caută să adân­
mai ales la tânăra generaţie. Fruntaşii educaţiei poporului cească in cursuri şi şcoli impresiile câştigate in conferinţe
din Viena au rostit principiul că lucrul de căpetenie nu e răsleţe. Există cursuri anumite pentru cei cari vor să acupe
înlesnirea invăţăturii pentru cei mai puţin inzestraţi sau îm­ posturi de încredere şi şcoli de femei şi tineret. Cele mai
părtăşirea dc cunoştinţe, ci educaţia spre gândirea şi jude­ multe din subiecte se referă la probleme politice, sindicale
cata de sine stătătoare. Astăzi acest punct dc plecare poate şi economice. Afiliată la acest învăţământ in massâ se găseşte
să le pară multora apropiat, deşi teoretic e deschis atacurilor. educaţia conducătorilor in şcoala politică şi economică pen­
Cu toate acestea, prin a doua teză. inlăturarea oricărei dis­ tru funcţionari. Opera îşi are culmea in Şcoala superioară
cuţii asupra chestiunilor politice şi religioase de astăzi, a muncitorească din Viena. un colegiu rezidenţial adăpostit
câştigat încrederea marii mulţimi şi a conducătorilor faţă de intr'un palat baroc. Un curs principal adună la un loc peste
punctul dc vedere obiectiv din universităţile populare, şi a 30 de ascultători, bărbaţi şi femei, pentru şase luni.
păstrat încrederea până acum. Astfel, cooperarea acestor Şcoli superioare populare pentru ţărani, la fel cu cele din
clase era şi este asigurată intr’un fel care nu e uşor de gă­ ţările nordice, n’au existat in Austria niciodată inainte de
sit pe Continent. (Aceasta e mai vădit de când Munca răsboiu. Din motive economice şcolile de agricultură erau
şi-a creiat o mişcare intr adevăr puternică, pusă insă ca închise micilor proprietari şi muncitorilor agricoli. Aici a
şcoală de clasă in serviciul luptei ei politice şi economice). început opera directorului Steinberger. El a împrăştiat sis­
De altminteri, programul conferinţelor şi metodele întrebuin­ tematic în Stiria un număr de şcoli de continuare rurale
ţate dc universităţile populare arată că scopul urmărit nu e pentru băeţi şi şcoli de economic domestică pentru fete.
numai pregătirea intelectuală, ci educaţia generală a ..omu­ Şcolile de băeţi consistă intr'un program de două ierni. Se
lui întreg”, dc unde adausul desenului, picturii, cântecului, predau elemente de ştiinţe naturale rurale, instrucţie civică şi
exerciţiilor fizice. In anumite privinţe universităţile populare naţională, caşi pregătire in agricultură propriu zisă. Pentru
şi-au luat asupra sarcinele unei şcoli primare, predând arit­ fete se organizează o gospodărie model cuprinzând pe dăs­
metica elementară sau scrisul. Cursurile de limbi străine iau căliţă şi eleve şi de durata unei ierni. Centrul este castelul
un Ioc de mijloc. Cea mai mare însemnătate se dă cursurilor St. Martin, de lângă Graz. unde colaboratorii (profesori,
din diferitele ramuri ale ştiinţelor. Subiectele cele mai de tehnicieni, preoţi), sunt deprinşi in cursuri de vacanţă şi
seamă intră intr'un plan de studii care ţin doi sau trei ani. unde toţi se întâlnesc la studiu odată pe an. Şcolile de con­
Activitatea din grupurile de specialitate, o formaţie intre o tinuare sunt adesea centre naturale de activitate educativă
lucrare dc grup şi un club. e privită drept cea mai înaltă mai largă. Marca izbăndâ câştigată in ultimii zece ani a În­
treaptă dc studiu. Grupele acestea pun la un loc elevi cari demnat şi celelalte provincii dm Austria să facă încercări
caută să pătrundă mai adânc intr'un anumit subiect, şi nă- asemenea.
zuesc să-şi ajungă scopul printr’o muncă de colaborare sub In domeniul bibliotecilor călătoare scopurile nu sunt uni­
supravegherea unui tutor, ajutate de biblioteci proprii. Pe forme. Biblioteca centrală din Viena, de pildă, reprezintă
lângă această tovărăşie la lucru se desvoltâ adesea şi o to­ vechea concepţie. Asociaţia pentru educaţia poporului din
vărăşie in viaţă. In legătură mai strânsă sau mai slabă cu Viena. una nouă. fiind înrâurită dc activitatea lui Walter
toate cursurile de seară sunt conferinţele răsleţe, serbările Hofmann din Lipsea. Biblioteca municipală din Wiener
artistice, bibliotecile, excursiile şi călătoria. Printr’o aseme­ Neustadt este şi ea un model al acestei ultime metode. Pe
nea împletire de lucru intensiv şi extensiv, tocmai felul ace­ ca o promovează deopotrivă Direcţia Educaţiei poporului.
sta de universităţi populare sa dovedit cu adevărat viabil IV. Profesori. La inceput toţi colaboratorii îşi dădeau
şi destoinic de înflorire pe ogorul Vienei. Cel mai vechiu ajutorul gratuit. Marile organizaţii au inceput să aibă un
aşezământ, şcoala superioară populară Ottakring. şi-a păs­ număr crescând de conferenţiari plătiţi, aşa că astăzi există
trat Dânâ astăzi faima de demult. trei categorii dc lucrători in acest domeniu, gratuiţi, plătiţi
Cursurile şcoalei superioare populare a Uranici, de mult In parte sau salarizaţi in întregime. Profesorii universită­
mai proaspătă dată. dau la iveală o clasificare mult mai li­ ţilor populare sunt in cel mai mare număr profesori uni­
beră în alegerea subiectelor. Ele se îndreaptă către cele mai versitari. profesori de şcoli secundare şi particulari. E locul
felurite domenii ale intereselor omeneşti, adică atât chestiuni să se spună că ei se pun la dispoziţia şcolilor in schimbul
practice de comerţ şi viaţă familiară cât şi exerciţii fizice, unei despăgubiri neînsemnate. E în acclaş timp drept să se
meserii sau meditarea asupra lumii. Ele unesc forma siste­ spună că Statul a îngăduit unor profesori de şcoli secun­
matică şi cuprinzătoare a universităţilor populare şi intere­ dare lipsa dela catedră pentru lecţiile în universităţi popu­
sul mai neastâmpărat al mărci mulţimi. Grupurile tineretului lare. In ce priveşte cooperarea ascultătorilor, e bine de a-
şi ale femeilor au să fie de mai mare însemnătate in viitor. mintit că in universităţile populare studenţii işi aleg repre­
Puse alături cu celelalte universităţi populare, celelalte feluri zentanţii in comitetul executiv-.
d» activitate ale Uranici, cum sunt conferinţele răsleţe. V. Finanţe. Starea financiară a diferitelor organizaţii