Page 5 - 1930-06
P. 5
ION BREAZU; ŞCOALA ROMANA DIN FRANŢA 333
1928 am numărat, la întâmplare, nu mai puţin de patiza însă cu ideia. Astfel proectul din iniţiativă
50 de români ardeleni înscrişi la diferite facultăţi parlamentară a putut fi strecurat, la sfârşitul unei
şi şcoale superioare din Paris. şedinţe.
Cultura franceză nu e astfel. în România nouă. Proectul a fost votat în 1921. încă in acelaş an
numai un element de civilizaţie, de europenizare, d-l N. lorga — căruia i s a încredinţat conducerea
ci şi un factor de unificare. Poporul român nu tre şcoalei din Franţa — cumpăra pe seama Statului
buie să o ostracizeze, ci să facă din ea un puternic român, imobilul de sub No. 50 rue des Châtaig-
stimulent al propriilor lui forţe spirituale. niers. din orăşelul Fontenay-aux-Roses. la o de
Iată unul din motivele pentru care a fost înfiin părtare de 4 km. şi jum. de bariera sudică a Pa
ţată Şcoala Română din Franţa. risului.
Gândul a fost al aceluia, care eşte astăzi cea Iar la 2_Iulie 1922 noul institut se inaugura ofi
mai strălucită in cial. în prezenţa
carnare a spiritu rectorului Univer
lui românesc. Por sităţii din Paris.
nind dela d-I N. Apell. a Ministru
lorga gândul nu lui României la
putea să aducă o Paris. V. Anto-
pierdere sufleteas nescu- şi a nume
că. ci numai un roşi reprezentanţi
câştig. Nimeni n a ai ştiinţei franceze.
izbit doar. cu mai Pentruce a fost
multă energie în aşezată Ş c o a l a
înstrăinaţii de na R o m â n ă d i n
ţie. in franţuziţi în Franţa la Fonte
special, decât d. nay-aux-Roses şi
N. lorga. In arti nu la Paris ? Pen
colele. cuvântările, tru cine cunoaşte
cărţile lui veţi în cât de cât atmos
tâlni atâtea rân fera din Capitala
duri amare in care Franţei raţiunea e
sunt plânşi boerii destul de simplă.
noştri, aserviţi cul Şcoala Română
turii franţuzeşti din Franţa — ca
până la pierderea şi cea dela Roma
celui d i n urmă dealtfel — au fost
strop de conştiinţă create. înainte de
naţională. Dar mai toate, pentru per
elocvent d e c â t fecţionarea în dis
toate e actul dela ciplinele istorico-
1906 : izbirea sân filologice şi artis
geroasă a franţuzi- tice a tinerilor ro
ţilor. mâni. S t a g i u l
1
Faptul e destu membrilor în şcoa
de elocvent. Au le e de doi ani.
torul revoltei dela Se poate întâm
1906. pentru apă pla însă ca tânărul
rarea drepturilor român aruncat în
Aripa Şcoalei in care locuesc membrii
limbii româneşti, vârtejul de plăceri
întemeietor al Şcoalei Române din Franţa ! D-l şi sensaţii al Parisului să nu-şi revină la studiu de
lorga a arătat astfel că nu este un duşman al cât la sfârşitul stagiului. Sau chiar să uite cu desă
spiritului francez, ci cel mai devotat şi drept prie vârşire scopul pentru care a fost trimis acolo. Pari
ten al lui. sul a ruinat destule vieţi tinereşti, plecate acolo cu
cele mai nobile intenţii. Am arătat. în partea dela
După lămuririle date de d-l lorga in scrisoarea început a acestuti articol, câte teze de doctorat au
publicată în n-rul 5 al Boabelor de Grâu cred că adus din Capitala Franţei tinerii români în cursul
e inutil să mai discut cui se datorcsc cele două ins unui veac. Dacă am avea posibilitatea să facem o
titute române dela Roma şi Paris. Gândul a fost statistică a tinerilor cari n'au făcut la Paris altceva
al d-sale şi numai al d-sale. Ministrul de Instruc decât au risipit averi — dacă nu şi sănătatea —
ţie de atunci a pus chiar piedici înfătuirii gându cred că am ajunge la o cifră cel puţin îndoită.
lui. Preşedintele Camerei. Duiliu Zamfirescu. sim Chiar pentru voinţele care se împotrivesc ori-
