Page 6 - 1930-06

334 B O A B E D E G R Â U

căror ispite, atmosfera pariziană e primejdioasă. Parisului te duce prin Monrouge. un centru mun­
Pentru a gândi şi a lucra în zgomotul acela infer­ citoresc. apoi prin Chatillon. cu aspectul industrial
nal, care n are odihnă nici în cele mai înaintate dispărut aproape în întregime. In Fontenay gră­
ore ale nopţii, trebuie să-ţi ai nervii adaptaţi lui. dinile şi livezile cu pomi se înmulţesc. Iar dincolo
Tinerii români, cari se duc acolo, pleacă de obi- de el. in imediată apropiere. începe pădurea Cla-
ceiu din satele noastre patriarhale, unde liniştea mart. cu cărări care şerpuiesc pe sub stejari um­
nopţii nu e turburată decât de idilicul cântat al broşi şi se pierd în tufişuri dese.
cocoşului. Fontenay-aux-Roses şi-a luat numele dela gră­
Cum ar putea fi aşezată Şcoala Română din dinile lui cu roze a căror celebritate începe cu două
Franţa pentru ca Parisul să nu-i dea decât părţile veacuri înainte. Pentru această calitate orăşelul e
lui bune ? întemeietorul ei a găsit credem cea mai foarte iubit de artişti şi studenţi. Mulţi îşi aleg aici
fericită soluţie a- locuinţa.
:estei delicate în­ Aici. în rue des
trebări. Châtaigniers 50.
In jurul Parisu­ intr'o grădină cu
lui se găsesc o trandafiri şi cu o
mulţime de loca­ livadă de pomi în
lităţi m ă r u n t e spate, e şi Şcoala
care alcătuiesc aşa Română. Edificiul
numita ..banlieuc" ei e aşezat pe o
a metropolei. Li­ înălţime de pe care
nele din ele ca se deschide ochiu­
Saint-Denis sau lui o privelişte în­
Issy - Ies - Mouli- cântătoare. Ochiul
naux. sunt impor­ obosit la Paris de
tante centre indus­ orizontul străziloi
triale. locuite de înguste. îşi găseş­
muncitori mizeri, te aici cea mai
in case înegrite de ideală recon for­
cărbunele uzine­ ţare. P r i v i r e a
lor. Cele mai multe sboarâ desrobită
sunt însă locali­ peste nesfârşitul
tăţi paşnice, de re­ grădinilor şi pădu­
creaţie a Parizie­ rilor.
nilor. înconjurate Cei ce admiră
de păduri cu ve­ astăzi localul şi
getaţie bogată şi frumoasa grădină
admirabil îngri­ a Şcoalei d e l a
jită. De când ta­ Fontenay - a u x -
tăl romantismului. Roses nu trebuie
I- J. Rousseau. a să creadă de loc
îndreptat spre na­ că ele erau în a-
tură paşii Fran­ ceeaş stare şi la
cezilor, natura a cumpărare, acum
renăscut in Fran­ nouă ani- Din cele
ţa. într una din a- două clădiri achi­
ceste localităţi din f resca de pe peretele din afară al Muzeului, la dreapta cu ctitorul ziţionate atunci nu­
Şcoalei (fn întâiul plan artistul V. Blendea)
urul Parisului, la mai una era mai
Ermenonville. se găseşte mormântul genialului au­ de Doamne ajută. Cealaltă a fost locuită mult timp
tor al lui Emile. Intr’alta. la Viile d'Avray. Nicolae de muncitori mizeri. De aceea a trebuit multă
Bălcescu s a refugiat din ghiarele tot mai ameninţă­ muncă şi bani. câştigaţi cum numai d. Iorga poate
toare ale boalei. ca să-şi scrie testamentul vieţci sale să spună, până a fost deslipită pecetea mizeriei de
sbuciumate. Istoria lui Mihai Viteazul. Din alta, pe zidurile ei şi a putut fi făcută locuinţa confor­
dela Fontenay-aux-Roses, un prietin între revoluţie tabilă de astăzi. In amândouă edificiile mobilierul
al Bălcescului. A. G. Golescu. scria altui prieten a fost înoit aproape in întregime.
al amândurora, Ion Ghica, la 22 Iunie 1849. In La parter a fost instalat un admirabil salon de
orăşelul acesta a fost aşezată şi Şcoala Română primire şi o locuinţă a directorului. Membrii lo­
din Franţa. cuiesc la etajele II şi III. fiecare în cameră sepa­
Fontenay-aux-Roses n are mai mult de 4000 lo­ rată. Odăile sunt toate confortabile şi luminoase,
cuitori. Până la grădinile lui cu roze, tramvaiul potrivite studiului. /