Page 7 - 1930-06
P. 7
ION BREAZU: ŞCOALA ROMANA DIN FRANŢA 335
O »aU a Muzeului cu lucrări ale membrilor artişti şi scoarţe româneşti
Etajul al III-lea este ocupat in întregime de Maiu 1918). Biblioteca — spune autorul broşurei
biblioteca Şcoalei, compusă din cam 3000 volume, — îşi va oferi cărţile gratis fiecărui Român în tot
in mare Parte donate. Printre donatori amintim cursul zilei până la 10 /* seara, „îndemânare ce
1
Academia Română. Biblioteca Sainte-Genevieve nu se găseşte la nici o bibliotecă publică". Acolo
din Paris şi Ministerul Instrucţiei din Franţa. In studentul român, va găsi un cabinet de studiu
tre cele 3COO voi. se găsesc câteva opere absolut ..unde să se puc să mediteze şi să lucreze notele".
indispensabile cercetărilor ştiinţifice ale membri Biblioteca va mai fi apoi un loc de întâlnire al Ro
lor. Dar ceeace iubesc ei mai mult sunt cele 300 mânilor din Paris. In ea vor fi strânse ..cărţile ro
de volumaşe, închise şi îngrijite ca o comoară. în- mâne. în care se poate învăţa limba cu vârstele li
tr'un dulăpior aparte. Dacă ai curiozitatea să răs- teraturii noastre care n’ar fi fără interes însuşi
foeşti vreuna din cărticelele acestea. îngălbenite de pentru învăţaţii străini . Iar de încheiere entusias-
vreme, atunci pe pagina ei de titlu citeşti sigilul tul bibliotecar adaugă: ..Din partea noastră nu vom
„Bibiioteka Romene din Paris fondate în 1846". cruţa nimic pentru statornicul ei viitor, căci suntem
Intr’adevăr. cele 300 de volumaşe alcătuiesc ceeace pătrunşi de adevărul acesta că toate străduinţele
s’a putut salva de neglijenţa urmaşilor din Biblio tinereţei noastre lesne pot rămânea neroditoare,
teca studenţilor Români din Paris, instalată în dacă cunoştinţele şi învăţăturile ce le dobândim în
1846, în Place de la Sorbonne 3. străinătate nu vom căuta a le pune in lucrare spre
Se ştie că'n 1845 studenţii români alergaţi în- întâmpinarea nevoilor ţării noastre. Deci. deosebit
tr'un număr atât dc frumos la şcoalele Pari de studiile specialităţii fiecăruia din noi, citirea
sului au format acolo cea dintâiu societate studen cărţilor româneşti pentru cultivarea limbii, precum
ţească românească, pe care au pus-o, cu scopuri totdeodată şi a gazetelor noastre, pentru necurmata
evident politice, sub patronajul lui A. de Lamar- ştire, a tuturor propăşirilor din ţară. asemenea şi
tine. Intre scopurile atât de nobile ale acestei so unele din gazetele străine, cele mai însemnate, este
cietăţi se găsea şi înfiinţarea unei biblioteci româ trebuinţa cea mai de căpetenie, spre a ne pune in
neşti in capitala Franţei. Scopul bibliotecii era atât stare ca. intrunindu-ne in ţară, să putem răspunde
de luminat şl patriotic spus de bibliotecarul ei. aşteptării părinţilor şi împlini datoria noastră către
Scarlat Vârnav. într’o broşură descoperită acum patrie”.
12 ani de d-1 N. Iorga. (cf. Neamul Românesc din Cuvintele acestea, atât dc înţelepte, nu erau nu-