Page 8 - 1930-06

336 B O A B E D E G R Â U

mai fraze- izvorâte dintr'un entusiasm tineresc tre­ un ..Muzeu”. cu trei camere spaţioase dintre care
cător. Ne-o dovedesc numeroase mărturii contim­ una serveşte de atelier membrilor artişti, iar două
porane. care vorbesc despre căminul românesc din alcătuiesc un mic muzeu românesc cu scoarţe, cos­
Piaţa Sorbonei ca despre un sanctuar al patriotis­ tume naţionale, stampe şi vederi din ţară. dăruite
mului şi al înţelepciunii. Şi o mai dovedesc cărti­ în întregime de directorul Şcoalei. De câte ori
celele rămase. în d. Iorga vine in
cea mai mare par­ instituţia c a r e - i
te donate de bi­ este atât de dra­
bliotecarul însuşi. gă. aduce câte
L i s t a acestor ceva. Datorită a-
cărţi este extrem ccstei griji, nume­
de instructivă cu roşi vizitatori stră­
privire la preocu­ ini ai Şcoalei gă­
pările şi atmosfera sesc in ea o icoa­
in care trăiau pa­ nă sugestivă a na­
şoptiştii noştri. Bi­ ţiei şi a ţării dela
blioteca lor era. gurile Dunării. Şi.
înainte de toate, de multeori, o sim­
un foarte serios plă plimbare prin
izvor de documen­ acest muzeu face
tare asupra pro­ mai mult decât ci­
blemei româneşti. tirea unei cărţi
Găsim .în ea cea sau a unui articol
mai mare parte de gazetă despre
d i n numeroasele ce suntem şi ce
Crinii din fata Muzeului
broşuri ale emigra­ vrem să însem­
ţilor. dăruite, unele, de autorii înşişi. Unele broşuri năm în lume.
dovedesc relaţiile dc prietenie întreţinute de «aceştia Din Şcoală la Muzeu treci printre răzoare de
cu emigraţia străină. Revoluţionarii unguri, poloni, trandafiri şi crini. De când se desprimăvărează
slavi trimit cărţile lor. cu dedicaţie, bibliotecii ro­ până toamna târziu, florile nu lipsesc la Şcoala
mâneşti (ca. de Română din Fran­
ex. revoluţionarul ţa. Ele au «acolo
u n g u r l.adislas mâna prietenă a
Teleki,’ care tri­ subdirectorului, d.
mite ..A; Olâk Victor Iancules-
konyvtârnak (Bi­ cu. Membrii îşi re­
bliotecii valahe) confortează. î n
un exemplar din mijlocul lor. pute­
poeziile lui Âlex. rile de muncă. In
Petofi). mijlocul lor şi al
pomilor din fru­
Biblioteca Şcoa- moasa grădină a
lei Române din Şcoalei.
Franţa ar trebui Organizaţia ins­
să fie' astăzi, cel titutului e identică
puţin cceace a fost cu a celui dela
in vremuri cu mult Roma. Şcoala are
mai grele, biblio­ trei secţii : filolo­
teca studenţilor gică. istorică şi ar­
români : un cen­ tistică. Fiecare din
tru de documen­ cele patru univer­
taţie românească, sităţi din ţară tri­
in oraşul unde se Pomii din livada «colii $i membrii—în plini primâvarA (1927) mite anual câte un
desfăşoară cea membru, pentru un
mai intensivă propagandă din Luropa. Dar pentru stagiu de doi ani. Membrii sunt desemnaţi de votul
aceasta ar trebui ca instituţiile româneşti să aibă Consiliului Facultăţii dc Litere, dintre licenţiaţii şi
măcar o scânteie din focul patriotic dela 1848. doctorii, cari au dovedit aptitudini ştiinţifice spe­
Căci fondurile lipsesc : nobilul scop n'ar putea fi ciale. Artiştii — au pictor şi un sculptor — sunt
realizat decât prin donaţii. recrutaţi tot pentru un stagiu de doi ani. dintre ab­
Lângă cele două edificii ale Şcoalei a fost clădit solvenţii merituoşi ai Şcolilor de Arte Frumoase