Page 11 - 1930-07
P. 11

V




































                                      Vedete panoramici a Retezatului din Vârful Galbena, lângă Boriscu. Se vede



              M a s i v                11  1   R    e t e z a t u l u i


           INTRODUCERE.     —     Geografia   Carpaţilor.   zăm  in  această  lucrare  —  nu  s  a  scris  aproape  ni­
        care  până  în  prezent  nu  a  fost  cercetată  complet   mic  alt  in  franţuzeşte  );  în  româneşte  nici  măcar
                                                                              2
        .                      şi unitar, ca aceea a Pi-  atât;  în  germană  ori  ungară  *)  există  asemeni  aşa
                               rineilor  sau  Alpilor,  spre   de  puţin  în  cât  din  cele  trei  sau  patru  scurte  me­
                               exemplu,   prezintă   încă   morii  publicate,  e  greu  ca  cineva  să-şi  poată  face
                               numeroase  lacune  de  cu­  chiar  o  slabă  idee  de  acest  uriaş  masiv  muntos.  Iar
                               noaştere.   căci   puţinele   cât  priveşte  geografia  lui  economică,  istorică,  etc..
                               studii  făcute  parţial  —ici.   noi  nu  cunoaştem  nici  cea  mai  neînsemnată  lu­
                               colea  —  şi  cam  la  întâm­  crare.
                               plare. au fost de obicei în­  Studiul  şi  descrierea  unei  asemenea  regiuni,  o-
            De.cn a« I. Gotice
                               treprinse  mai  numai  din   feră  prin  urmare  reale  dificultăţi,  care  provin  din
        anumite  puncte  de  vedere  şi  aproape  nici  odată  pe   personalitatea masivului considerat, din varietatea
        deplin  sintetizate.  Din  această  cauză,  masive  mari
        şi  importante  în  economia  carpatică,  sunt  ca  şi  ne­  Alpcs  dc  Transylvanie  :  Paris  (Delagrave)  1906—1907.
        cunoscute  marelui  public  doritor  să  afle  câte  ceva.   cuprinde câteva pagini despre Retezat.
        dar  care  din  lipsa  absolută  a  publicaţiilor  referi­  Martonne.  Emm.  dc  :  Le  haut  massif  banatiquc.  in  „Lu­
        toare. nu-şi poate satisface în genere curiozitatea.  crările  Institutului  de  Geografie"  al  Universităţii  din  Cluj,
           Retezatul este dintre aceste ultime masive.   voi. I 1922. pag. 128—13-1.
           Asupra  lui  —  In  afară  de  savantele.  însă  relativ   *)  Haret  Michel;  Flore  du  Retezat  ct  des  montagnes  du
        sumarele  studii  de  morfologie  geografică  ale  pro­  Haut  Banat,  in  „Lucrările  Institutului  dc  Geografic"  al  Uni­
                                   x
         fesorului  Emm.  de  Martonne  )  —  pe  care  le  utili­  versităţii din Cluj. voi. I 1922. pag. 301—307.
                                                                                                                 /
                                                           3 )  Loczy:  A  Retezat  tavairol  Foldrajzi  Kazlcmenyck.
          *) Martonne. Emm. de: Levolution morphologiquc des  XXXII. 1904. pag. 224-233.
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16