Page 12 - 1930-07

MIMAI HARET MASIVUL RETEZA'IULUI 399

loto Mihai Harot
Lăpuşnicul Mare *i în fund culmea Custura, pini la Custura Vidrei

problemelor ce răsar în calea cercetătorului, dar suri. Ea se întemeiază exclusiv, in afară de partea
mai ales din lipsa unei documentări de specialitate morfologică, pe cercetările noastre proprii, adică
cât mai apropiată de complet, necesară totdeauna, pe notele ce am luat personal in două lungi
şi indispensabilă când e vorba de „natura alpină", excursii, dintre care prima făcută sub direcţia pro­
una şi totuş atât de complexă. Căci dintre nume­ fesorului Emm. de Martonne. O socotim deci ca
roasele regiuni geografice ale României, pcisagiul o modestă lucrare de îndrumare, capabilă să pro­
carpatic sau ţinutul de munte înalt asupra căruia voace cercetări ulterioare, până la înfăptuirea ace­
stărue cu tiranie „suverana asprime a elementelor", lui dorit institut oro-hidrografic. atât de necesar
este fără îndoială cel mai greu de interpretat. £1 studiilor de ansamblu asupra apelor şi munţilor Ro­
e stăpânit de natura imperioasă în luptă dârză cu mâniei.
omul, căruia ii imprimă pe nesimţite însuşiri spe­
ciale, provocându-1 uneori la anumite reacţii con­ SITUAŢIA ŞI COORDONATE GEOGRA­
tra .ei. Studiul lui, ca să fie dus la bun sfârşit, cere FICE. — De pe terasele basinului Haţeg — sin­
strânsa colaborare a ştiinţei geografului cu rezis­ gurul loc de unde
tenţa alpinistului, ambele susţinute de perseverenţa masivul poate fi în
laborioasă a sforţărilor neîntrerupte până la atin­ întregime văzut de jos
gerea unui început de desluşire : el mai cere hărţi — priveliştea Reteza­
exacte la scară mare, fără de care suntem nevoiţi tului este impunătoa­
— cum e cazul pentru Retezat să ne mărginim la re. El prezintă — du­
spusele călăuzelor întâmplătoare sau ale ciobanilor pă profesorul de Mar­
de transhumanţă. ignoranţi azi — dacă nu rău voi­ tonne — aspectul ade­
tori — în majoritatea cazurilor. Mai departe, lipsa vărat al m u n t e l u i
isvoarelor istorice, a descrierilor topografice, a in­ înalt, amintind când
dicaţiilor turistice sau a precizărilor toponimice Pirineii. când Tatra.
chiar rudimentare, agravează dificultăţile până la Regiunea în care se
imposibil. iflă situat, fiind în rea­
Lucrarea de faţă se resimte de toate aceste lip­ litate o excepţională grămădire muntoasă, stabilirea