Page 13 - 1930-07

400 B O A B E D E G R Â U

Vedere generala, către vanul ţi creasta Ducura am mtaiul cjic guci dl «I > I U'UIUI
unei delimitări precise către cele patru puncte car­ brupte — prahovean şi brăncan — Retezatul se
dinale. este greu de făcut. In adevăr, dacă la NW arată ori de unde l-am privi, mai abrupt, mai puţin
şi N este bine hotărât prin gangul Bistrei şi basinul accesibil şi mult mai neregulat, graţie crestelor
Haţegului, la SW prin spintecâtura aproape în linie dinţate ale circurilor glaciare care păstrează pete
dreaptă a Cernei-Cernişoarei şi la SE prin Jiul de zăpadă veche până către sfârşitul verii, dacă
Românesc care-1 desparte de munţii Vulcan, in nu chiar de la un an la altul.
schimb la E Valea Petrosului nu parc a fi un hotar Ca situaţie administrativă, masivul se află cu­
natural, precum nu sunt nici despărţiturile adânci prins aproape în întregime in judeţul Hunedioara,
ale Lâpuşnicului-Mic către W sau ale Văei Vlă- pătrunzând numai puţin in colţul nordic al judeţu­
sia (afluent al Cernei pe dreapta) către Sud. lui Mehedinţi. In interiorul lui va fi delimitat, con*
Delimitarea aceasta relativ imperfectă şi geogra- form legii pentru protecţia naturii, un parc natu­
ficeşte vorbind poate chiar artificială pe laturile de ral, de 600 hectare suprafaţă, care oferă un deose­
la Est şi West. ne dă totuş o idee asupra complexi­ bit interes ştiinţific prin orizonturile sale geologice,
tăţii Retezatului: aceasta ar fi şi explicaţia pentru zoologice, dar mai ales floristice.
care nici geografii nu au stabilit încă cu mai multă Coordonatele sale geografice, prin cele două dia­
precizie, limitele lui naturale. gonale sunt:
Dar pentru cine-1 cunoaşte bine împreună cu ma­ longitudine Est de Grcenwich 22° 40'. şi
sivele înconjurătoare un fapt reiese imediat în evi­ latitudine boreală 45° 17’. iar
denţă: că el formează baza de Nord a celei mai săl­ altitudinea medie o putem socoti de 2.200 m.
batice şi masive regiuni din întregi Carpaţii Meri­
dionali. Lărgimea masivelor şi a lanţurilor adia­ CONSIDERAŢII GENERALE. — Retezatul
cente grupate în jurul său. apropie 60 km. de munte este un masiv eterogen. Chiar dintr'o singură şi
înalt, ceeace — chiar în Alpi — este impunător. *apidă parcurgere, care
Iar dacă considerăm Retezatul aşa cum l-am cir­ ne lasă o adâncă im­
cumscris prin linia Bistra. Lăpuşnicu Mic. Vlăsia. presie de munte înalt,
Cerna, Jiul Românesc şi Valea Petrosului. consta­ distingem lanţuri şi
tăm că el acopere o suprafaţă de peste 750 km. p.. culmi cristaline (gneis-
adică de vreo trei ori mai întins ca Bucegiul. care suri, granituri, şisturi
nici nu atinge pe deplin 250 km. p. Şi pe când cristaline) care cuprind
acest din urmă masiv privit de la distanţă, are o blocul munţilor mari.
înfăţişare tabulară regulată, ridicându-se treptat şi adică cei cu privirea
D<m> dm I. G«*Ucone
considerabil de la Sud către Nord d'asupra mun­ către Nord d’asupra
ţilor înconjurători, de cari îl despart faimoasele a­ Lăpuşnicului Mare. de ambele părţi ale Bucurei şi