Page 14 - 1930-07

MIHAI HARET: MASIVUL RETEZATULUI 401

V»d«r« din viciul kclcitluhii. d ciungul citcltl cu acela* nume apte 1 oaiti kuiuicl. loto Mikal llatai
L-a dreapta lanţul Gemenilor din culmea Zlnoaga ,i jo» U >Un t i Tkul Gemenlle
pe care-1 vom numi Retezatul Mare ; de altă parte, moasă tendinţă către profilul de echilibru, botezată
cel căruia să-i zicem Retezatul Mic, cu privirea că­ de unii geologi „perseverenţă de regulare ”, care se
tre Sud şi compus mai ales din roci sedimentare infăptueşte zilnic aci. cu toate obstacolele milenare
(calcar, verrucan, etc.). ale zăvoarelor de gheţar (verrous) perpetui şi ne­
Cu toată eterogeneitatea acestor două jumătăţi. clintit înţepenite ; ale conurilor de dejecţie neclin­
Retezatul nu este un disparat, ci din contră prin tite, insă nu înţepenite, şi ale viiturilor sau depozi­
aspectele, tectonica şi chiar contrastele sale apare telor de aluviuni. mişcătoare, elastice, elegante.
ca o veritabilă individualitate geografică, menită Toate aceste piedici şi neregularităţi sunt la fiece
să capete în desvoltarea viitoarei industrii turistice pas întâlnite in văile sale superioare, provocând
româneşti o mare însemnătate. Granitul său mai sălbatice intreţeseri de peisagii, aspre, ciudate —
mult de caracter gneissic, puternic atacat de des­ uneori brutale — apărate fără excepţie prin ară­
compunerea mecanică prin îngheţul şi desgheţul tatele greutăţi de înaintare, mai ales dacă socotim
care lărgesc neîncetat diaclasele, ca şi suprafeţele că toate acestea se petrec cam de pe la 2.000 m.
de eroziune ce constitue relieful structural al in- in sus.
făşiţerilor actuale, sunt — mai ales în Retezatul Masivul, are forma vagă a unui dreptunghiu
Mare — atât de dislocate şi de răscolite. încât fără foarte oblic sau alungit cu vârful cel mai ascuţit
a vedea nu ne putem închipui ce haos înspăimân­ cuprins în unghiul pe care-1 face la SW Vlăsia cu
tător de bkxu-i uriaşe plesnite, sparte sau crăpate Cemişoara. Dreptunghiul se află împărţit inegal în
îi’ stăpâneşte inima. îngreuind teribil mersul pe două prin parabola Lăpuşnicului Mare. formida­
creste. Şi întinderea mare a zonei alpestre cu pan­ bila adâncitură, făcută parcă între munţi dintr’o
tele ei repezi şi greu de scoborât. completează singură izbitură de secure. Una din jumătăţi —
parcă şi mai bine iluzia de înălţimi considerabile. către NW — considerabilă şi înaltă (circa 20 km.
Singure aceste elemente — în afară de altele tot in lungime) este Retezatul Mare sau granitic şi
atât de importante — vor forma fără îndoială în gneissic ; a doua mai mică şi ceva mai domoală
viitor şi pentru totdeauna, o puternică atracţie turis­ către SE (aproximativ 15 km. în linie dreaptă)
tică, demnă să intereseze atât pe geografii-alpini, este Retezatul Mic sau calcaro-verrucanos, în care
cât şi pe tot mai numeroşii adepţi ai alpinismului, graniturile sunt de obiceiu la adâncime şi în care
fie el obişnuit, acrobatic, sau chiar contemplativ. întâlnim pe alocuri, ca în cheia Lăpuşnicului Mare.
Pe de altă parte, credem că nicăieri lupta râului de chiar cloritoşisturi sau şisturi de ardezie ca pe Pă­
munte cu produsele de dărâmare ale pantelor în­ puşa. etc. Natura aparte a acestor două feluri de
conjurătoare. nu iese mai bine la iveală ca în Re­ soluri, diferenţiază nu numai înfăţişarea generală
tezat. Poate numai în văile subalpine ale Pietrei- a munţilor sau regimul apelor, ci imprimă aspecte
Craiului. mai întâlnim in asemenea grad acea fai­ deosebite tuturor celorlalte condiţii de viaţă, prin­