Page 15 - 1930-07

402 B O A B E D E G R Â U

tre care şi florei, element primordial in componenţa circuri glaciare tipice, fac parte din ultima cate­
peisagiului alpin. Şisturile cristaline ale Retezatu­ gorie. pe când în prima avem văile Buţii şi Scu­
lui Mare sunt in majoritatea cazurilor haotice ; tura. remarcabilă prin tinereţea sa extraordinară.
mult mai rar le întâlnim aşezate in nappe de strati- Nu negăm că termenul circ poate avea mai multe
ficaţie de diverse categorii : concordante, discor­ sensuri şi uneori — ca pe alocuri în Iezeru-Păpuşa
dante şi uneori chiar transgresive. — să nu fie nici măcar o formă glaciară. In Retezat
lată cum descrie profesorul Emm. de Martonne. insă, peste tot. circul este de origine evident gla­
partea aceasta a masivului : ciară, înfăţişând vaste amfiteatre în pantă dulce — -
„In orice caz. aspectul geografic al acestei zone dacă nu chiar orizontale — cu logii simple sau com­
septentrionale, este evident acela al unei vechi plat­ puse. cu circuri embrionare suspendate sau nu. cu
forme *) mâncată de şanţuri şi transformată in trepte de diverse mărimi, cum este cazul Văei Bu­
creste. Nici locuinţele omeneşti n'au pătruns până cura. unde găsim toate aceste formaţii, care
aici şi pe crestele lui prea înguste nu s a aşezat prezintă în plus un sistem de circuri la altitudini
nici un sat. Pădurea ii acopere toate versantele diferite, prevăzut fiecare cu câte un minunat lac
in pantă repede, iar terasele din fundul văilor deşi de munte. Descripţia şi înţelegerea formelor gla­
despădurite, nu sunt nici ele permanent locuite . ciare este mai ales uşurată in acest uriaş amfitea­
Către Soarbele, şisturile cristaline incep să fie tru al Bucurei. cel mai grandios din toţi Carpaţii,
acoperite de calcaruri mezozoice abundente, care fiindcă analiza aspectelor ne permite să le raportăm
formează munţi întregi (Drăcşanu. Albele. Piciorul la fazele pe care le prezintă adânciturile cauzate de
Iorgovanului). Iar pe alocuri constatăm (cum este ape, la situaţia văilor suspendate, la acumulările
enormul munte Păpuşa) şi cazul contrariu, al cal­ morcnice sau la uzarea crestelor înconjurătoare
carelor acoperite de şisturile cristaline, care au ve­ unde se îmbinau gheţarii. Câteşi patru aceste ele­
nit peste ele ca nappe de „charriage"; în deosebi, mente mai mult de cât aparente şi bine conservate
cele privind către Nord (m-tele Lolai, spre exem­ în Valea Bucurii şi în circul complex al Pelegii se
plu) prezintă bolovănişuri grozave, in rânduri sur­ întâlnesc şi aiurea în Retezat ; spre exemplu. Lă-
prinzător de regulate. Ele sunt morenele lăsate de puşnicu-Mare — valea principală a masivului, cum
vechii gheţari, cari acopereau in bună parte lan­ ar fi Ialomiţa în Bucegi—prezintă caracterele, după
ţurile acestea. Prin urmare, o altă caracteristică, şi de Martonne, a două glaciaţii diferite. Prima ar
totdeodată atracţie turistică, este înfăţişarea gla­ fi adâncit-o considerabil; iar morenele pe care le
ciară a Retezatului sau mai exact bogăţia forme­ vedem noi azi. nu sunt decât de la a doua glacia-
lor tipice de sculptură glaciară. ţie ; ea posedă trepte şi sprâncene care au o vagă
Circul glaciar abundă aci; el formează fără dis­ asemănare cu zăvoarele (verrous) din Alpi, iar in
cuţie elementul pozitiv şi preponderent in perso­ platforma Sglăveiu are scobite mai multe circuri
nalitatea masivului. Pornind de la pâlnia toren­ mici suspendate, neînchipuit de caracteristice, din­
ţială, conică sau semiconică, cu pante diferit încli­ tre care trei mai conţin şi azi lacuri. Mai departe,
nate care converg către o scurgere mai în scurt sau către NW. dăm peste lacul cel mare al Zânoagei.
prelung săpată, ajunge la forma semi-cilindrică cu Sau în partea superioară a Văei Pietrile se constată
pantele pereţilor abrupte, terminate brusc intr'o două morene laterale de un stadiu mai recent şi. de
altă pantă uniformă, dacă nu chiar într'un fund oarece mai jos se poate observa că gheţarul cobora
complet orizontal. Văile Galeşu. Pietrile. Zănoaga, până către 1.200 m. alt., uşor putem deduce că gro­
Stânişoara. Bucura. Peleaga, care prezintă măreţe simea lui era de ordinul a 250 până la 275 m. ceea
ce este. respectabil. Iar mica vale a Păpuşii cu
1 ) Relativ la platforme asupra cărora de mai multe ori imensa ei treaptă — poate cea mai mare din în­
vom reveni in această lucrare, o explicaţie sumară se im­ treg masivul — ca şi văile Stânicioaia sau Stâni­
pune : şoara şi Isvorul Galeşu sunt alte frumoase exemple
Profesoral Emm. de Martonne. in urma cercetărilor ce de văi suspendate. Ultimele două se găsesc d'asu-
a Întreprins timp de zece ani in Carpaţn Meridionali, a sta­ pra văei Isvorul Pietrile. care în partea superioară
bilit existenţa a trei platforme sau trei cicluri de eroziune ţi prezintă versante poleite parcă de acuma şi cu
anume: platforma Răul Şes care ar fi cea mai tânără: trepte atât de vizibile in cât ai crede că gheţarii cari
platforma de mijloc sau Borăscu ţi platforma cea mai veche se întâlneau pe creasta Pietnle-Stânişoara d asupra
sau a vârfurilor inalte. D-sa Înclină a crede, că aceasta din a 2.100 m. alt., abia au dispărut. Ei au răzuit-o pe
urmă n'ar mai exista in Retezat, fiind Îngropată sub diverse ambele versante atât de adânc. în cât au subţiat-o
sedimente, aţa că plaiurile ţi crestele superioare actuale ale aproape la limită, transformând-o în două abrupte
acestui masiv ar corespunde exclusiv ciclurilor denumite formidabile, care fac azi bucuria alpiniştilor iubi­
platforma Borăscu ţi platforma Râul Şes. cu toată disimc- tori de stâncă şi acrobaţie, a ..warapeurilor *.
tria vădită care se mai constată încă ţi azi Ia unele creste Parcurgând în toate sensurile masivul Reteza­
ţi văi. cum ar fi spre exemplu valea Isvorul Stânicioaia ţi tului, constatăm că gruparea această muntoasă nu
altele. Din cele văzute ţi constatate ţi de noi. socotim teoria oferă pe toate versantele aceeaş grosime. Cu alte
D-lui de Martonne ingenioasă, atrăgătoare ţi in orice caz cuvinte, variaţia pantelor, mulţimea şi lărgimea văi­
capabilă să explice multe fenomene. lor. ca şi profilul crestelor, ne arată lămurit — după