Page 16 - 1930-07
P. 16

MIHAI HARET: MASIVUL RETEZATULUI                                403







































                                                                                                 F«*o Mlh.l 11 .re»
                         O parte din Valea Bucurii. In fund .Poarta Bucurii*, la dreapta Intftiul lac Bucura ;
                                                la stingă al doilea lac Bucura.

             cum am spus mai sus — că sistemul muntos se des­  atât  de  mişcaţi  din  loc.  Un  alt  exemplu  la  o  mare
             făşoară  în  mod  inegal,  mult  mai  mult  pe  versantele   depărtare  de  cel  pomenit,  ar  fi  Valea  Cemei  —
             nordice,  decât  pe  cele  sudice.  Constatarea  aceasta   remarcabilă  spărtură  —  care  este  de  sigur  şi  ea  o
             nu  este  fără  valoare.  Ea  ne  dă  măsura  în  care  —   regiune  de  „charriage"  :  sau  abruptul  Albelor,  care
             la  munte mai ales  —  structura unei regiuni se poate   se  desfăşoară  către  SW  şi  W,  pare  de  asemenea
             exprima  in  relieful  său.  care  la  rându-i  este  ima­  a fi un tip de regiune răscolită prin translaţie, etc.
             ginea  vie  a  tectonicei.  Iată  trei  elemente  de  cunoaş­  Massa  glaciară  care  a  dat  Retezatului  înfăţişarea
             tere  importante,  care  trebuesc  aprofundate,  căci  a-   actuală,  era  prin  urmare  —  după  urmele  lăsate  —
             cum  ştim  prea  puţin  asupra  lor  şi  în  deosebi  asupra   foarte  importantă,  căci  se  distribuia  după  calculele
             structurei  masivului  ;  iar  asupra  reliefului  de  ase­  noastre  in  aproximativ  optsprezece  gheţari  de  vale
             menea  nu  ştim  încă  destul.  Aşa  fiind  cu  greu   sau  curgători.  în  afară  de  gheţarii  de  circ  sau  fixi.
             am  putea  exprima  păreri  asupra  mişcărilor  orogene-   Nu  este  greu  să  ne  închipuim  cât  de  sinistru  tre-
             tice  care  i-au  dat  naştere.  Poate  că  Retezatul,  ca   bue  să  fi  fost  aspectul  masivului  sub  această  cara­
             şi  mulţi  alţi  munţi,  nu  se  află  la  locul  lui  iniţial,  din   pace  de  ghiaţă  —  care  însă  de  sigur  că  nu  în­
             cauza  ţinutului  de  încreţire  care  tot  adunându-se   greuna  mersul  cum  îl  îngreunează  pietrăria  haotică
             şi  strângându-sc  a  împins  cutele  atât  de  grozav  u-   de  azi  —  căci  despre  acest  aspect  văile  Galeşu,  Pie-
             nele  peste  altele,  în  cât  o  întreagă  regiune  să  fi   trile.  Stânişoara.  Bucura,  Peleaga  etc..  in  care  fizio­
             fost  „charriată"  în  raport  cu  o  alta,  grămădind  pe   nomia  glaciară  s'a  păstrat  aşa  de  intactă  încât  te
             alocuri  „nappe  ’  peste  „nappe".  Muntele  Valea   aştepţi  să  întâlneşti  chiar  gheţarul,  dau  actual­
             Rea, spre exemplu, cu umerii lui de gheţar scobiţi şi   mente  o  idee  destul  de  precisă  de  ceeace  trebue
             scrijilaţi.  daţi  uneori  peste  cap,  cu  stâncăria  lui  în­  să  fi  fost.  Ca  un  rezultat  al  vechilor  gheţari,  există
             ţepenită  în  poziţiile  cele  mai  ciudate  şi  inexplicabile,   azi  in  Retezat  lacuri  de  origine  glaciară,  vreo  două­
             cu  întreg  haosul  infernal  de  uriaşă  pietrărie  dis­  zeci  mai  mari  şi  poate  tot  atâtea  mititele.  Unele,
             locată,  cu  stratele  sale  sucite,  răsucite.  întoarse  sau   cum  este  marele  lac  al  Bucurei,  sunt  lacuri  de  ba­
             chiar  răsturnate,  ne  arată  că  translaţia  a  fost  nu   raj.  căci  au  rezultat  din  reţinerea  prin  acumulare  a
             numai  violentă  uneori,  dar  in  orice  caz  inegală  in   materialelor  de  eroziune,  care  nu-i  permit  scurge­
             diversele  părţi  ale  masivului,  de  oarece  vecinii  de   rea  ;  altele,  şi  cele  mai  numeroase,  sunt  lacuri  di
             Ia E ai Văei Rele. Vârful Mare şi Păpuşa, nu par  circ,  ca  cele  din  Gemenile  ;  altele  de  săpătură,  cum
   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21