Page 17 - 1930-07

404 B O A B E D E G R Â U

e Zănoaga Mare înconjurat d arândul de mulţi­ eroziunea glaciară transforma în circuri capetele
mea rocelor mutonate de vechii gheţari, şi altele ca de torente unde se formau neveurile adevăraţilor
Tâul Negru sunt lacuri de cuvetâ suspendată şi In gheţari.
chisâ. Incontestabil că studiul acestor lacuri de „Viaţa morfologică a acestei platforme n a în­
munte înalt, pe care nimeni până azi nu l-a intre cetat însă cu totul, căci stânca se mai vede ieşind
prins, ar fi foarte interesant, atât din punct de ve­ la suprafaţă ici şi colo”.
dere biologic, hidro-geologic, tectonic, cât şi isto­ Acesta este stadiul sub care se prezintă azi în
ric poate. Mulţimea lor ne arată ce mare desvol- parte Retezatul Mic : şi acesta este stadiul de si­
tare a avut cândva glaciaţia in acest masiv. ,,Rete­ gur sub care se va prezenta intr'un viitor îndepăr­
zatul central — scrie profesorul Emm. de Marton- tat şi Retezatul Mare.
ne — de la Sglăveiul la Custura Văcărei a fost se­ In ceeace priveşte flora sau vegetaţia, care faţă
diul unei glaciaţii grandioase. Toate formele de cu întinderea masivului, şi din cauza pietrăriei gă­
circuri sunt reprezentate acolo şi ele au atâta des- seşte o suprafaţă de desvoltare relativ redusă, agra­
voltare în cât din urmele vechiului relief nu ră­ vată prin contraste nefavorabile de climat şi sol.
mân decât creste ascuţite, adesea formate de Retezatul se prezintă totuş bine. nu atât prin mul­
blocuri îngrădite, care şi azi se dărâmă neîncetat". ţimea şi varietatea speciilor, cât mai ales prin a-
Am dat pe scurt, de ici de colea, fără prea multă bundenţa deosebită a indivizilor de acelaş soi. Mai
regulă, o idee asupra diverselor feluri de aspecte şi mult. peste tot am constatat o marc desvoltare a
neregularităţi care constitue ansamblul fizionomiei speciilor nobile de plante alpine, pe care le întâl­
acestui incoherent masiv. în care ca peste tot. mer­ nim mai d'arândul in mii şi zeci de mii de exem­
sul încet dar sigur al eroziunilor pe de o parte ş« plare. ceeace face ca păşunile alpine să fie foarte
al depunerii aluviunilor pe de alta. este munca bogate prin flora lor lactiferă.
stăruitoare şi care se observă mai proeminent la Pădurile, au şi ele o desvoltare — proporţional
fiece pas ; aceasta până în ziua în care o stare de cu întinderea — mai redusă ca în Bucegi. spre
echilibru şi de profil continuu al văilor se va putea exemplu, unde găsim păduri mari ridicându-se până
stabili. In acel moment. Retezatul îşi va fi tră la 1.850 şi chiar 1.900 m. alt. In Retezat maximul
traiul, căci el va fi în parte dărâmat, nivelat şi în­ atins ce am putut constata, este de 1.780 m. şi a-
treaga lui înfăţişare sinistră pentru mulţi, va fi de ceasta numai pe „feţe” (adret.) De aceea, de pe
mult dispărută. înălţimea crestelor, pădurile abia se zăresc, uneori
Ceeace va fi masivul în acel moment este departe, tocmai jos in fundul văilor la altitudini in­
greu să ne închipuim ; totuş actualmente o vagă ferioare. care spre exemplu peste tot în culmea Ga-
idee ne dă aspectul platformei Borăscului. pe care leşu. unde avem de fapt mai numai dosuri (ubac),
prof. de Martonne o descrie magistral: abia ating 1.660 până la 1.670 m. altitudine.
..Cine a rătăcit pe aceste imense întinderi abia Printre condiţiile nefavorabile de sol şi climat,
ondulate, livezi sărace sau lande cu solul pietros, de care vorbeam mai sus. marea permeabilitate a
părând suspendate foarte sus d’asupra câmpiilor stratului subţire de sol vegetal, care a reuşit pe alo­
şi a văilor, d’asupra pădurei pe care ochiul abia curi să-l acopere fixându-se pe granit, nu este un
o descopere in depărtare, nu poate uita impresia element favorabil desvoltării vegetaţiei, mai ales
acestei lumi ciudate. Treceri de flanc, câte odată că în multe locuri am constatat că acest sol este a-
destul de strimte între două capete de vale lăr­ cid — prin faptul că a fost probabil cândva ocupat
gită în circ, ne silesc la coborâş. pentru a sui din de păduri de jnepeni — ceeace multor plante de
nou dincolo de platou. La Scărişoara, la Borăscu. păşune nu le convine. Pe de altă parte. Retezatul
pierdem din vedere lumea văilor, atât e de uni­ fiind o regiune glaciară. în unele părţi am întâlnit,
formă şi întinsă suprafaţa : fără muşcătura vân­ mai ales in scobiturile largi lăsate de curgerile ape­
tului îngheţat sau a soarelui dogoritor, ne-am lor vechi, ca şi în basinele aluviale, importante de­
putea crede în vreo câmpie de stepă. Continuita­ pozite morenice. unde blocuri enorme sunt îngro­
tea veche a tuturor acestor înalte suprafeţe, nu pate într’o pastă cu caracter argilos. dacă nu chiar
;
ma face îndoială. Abia putem regăsi tăietura Lă- într’o veritabilă argilă plastică extrem de presată,
pusnicului între Retezat şi Borăscu. chiar de pe în care plantele cresc cu foarte mare greutate. A-
Galbena. cesta îl socotim drept un al doilea element defa­
..Suntem aci în prezenţa celei mai vechi plat­ vorabil.
forme de eroziune cunoscută în Carpaţii Meri­ In broşura noastră citată la începutul acestei lu­
dionali. Altitudinea ei mare presupune importante crări, am spus că flora masivului este relativ să­
mişcări ale solului, iar conservarea ei se explică, racă, deşi botaniştii transilvani au afirmat contra­
în parte, din depărtarea de câmpii şi basinuri de riul. După cercetări mai minuţioase, şi ca bun
scufundare, care formau nivelurile de bază. în parte, cunoscător al florei luxuriante a două importante
prin duritatea rocelor în majoritate cristaline. Păr­ masive carpatice — Bucegii şi Piatra-Craiului —în
ţile pe care întinerirea n’o atacaseră încă înain­ care extraordinara bogăţie de specii şi indivizi ui­
tea perioadei glaciare, au fost protejate printr’un meşte chiar pe profani, menţinem afirmaţia de mai
acoperământ de zăpezi eterne stagnante, pe când sus. In fiecare din aceste din urmă două masive