Page 18 - 1930-07
P. 18
MIHAI HARET: MASIVUL RETEZATULUI 405
toate categoriile de plante adunate la un loc trec păduroase pitice, care iarna sunt complet acoperite
de o mic specii, pe când in întregul masiv Rete de zăpadă, contrastează violent cu culorile vii :
zat. după socoteli destul de exacte nu credem ca strălucitoare ale miilor de flori alpine şi cu cenu
numărul lor să depăşească şease sau maximum şiul stâncilor în mijlocul cărora cresc. In valea Bu
şeapte sute de soiuri. cura. desişurile de pini târâtori acopăr suprafeţe
Până pe la 1.100 m. alt. pantele domoale ale Re nestrăbătute de sute de hectare in mijlocul cărora
tezatului Mare sunt acoperite de păduri întune se înalţă singuratice şi parcă apărate de orice atin
coase, compuse din esenţe variate, care deodată la gere. foarte numeroase exemplare izolate sau in
1
această înălţime se schimbă în fag curat pe care îl grupuri de rarul şi interesantul Pinus Cembra L. )
găsim până pe la 1.250 m. unde moliftul (Picea ex- care atinge — cu toată altitudinea — talii respec
celsa Link.) ii ia locul. Cum acesta reclamă un sol tabile. In etajul alpin superior. întâlnim un singur
bogat, nu se poate urca mai sus de 1.600 sau 1.650 reprezentant al vegetaţiei arborescente, ienuperul
m. de unde solul devine din ce în ce mai sărac. pitic, sau turcelul. cum i se zice în regiune (Junipe-
Atunci el cedează locul jneapănului (Pinus pumilio rus nana Wild).
Haenke) rezistent şi prea puţin pretenţios. Cu alte Un lucru neobişnuit este de a vedea suindu-se
cuvinte. în partea de Nord a masivului. în toată in Carpaţi pădurea amestecată, atât de sus. cum
culmea Galeşu mai ales. in o bună parte din cul este în părţile nordice ale Retezatului. După spusa
mile Custura. Zănoaga şi mai ales in partea supe ciobanilor şi călăuzelor, ar fi la Nord un Retezat
rioară a Retezatului Mic sterilitatea solului grani umed şi ceva mai cald (Retezatul Mare) şi la Sud
tic. mai mult de cât altitudinea, influenţează des- un altul rece şi uscat (Retezatul Mic). In regiune,
voltarea vegetaţiei arborescente şi ierboase. nu se fac observaţii meteorologice : de aceea spu
Pădurile de Pinus pumilio. ating în Retezat o sele acestea nu pot fi controlate. Cercetarea florei
desvoltare considerabilă, acoperind întinse supra insă pare să confirme intru câtva afirmaţia de mai
feţe pe fundul văilor ca şi pe pantele stâncoase sus, de oarece, deşi Retezatul Mic este şistos şi apoi
până către 1.900 m. alt. (in Bucegi ele se ridică calcaros. flora lui e departe de a fi în concordanţă
mult mai sus. înălţându-se chiar până la 2.200 m). cu condiţiile favorabile pe care ar trebui să le ofere
Ele sunt imposibil de traversat altfel de cât graţie
cărărilor naturale care le străbat pe alocuri de la *) In româneşte ..Zâmbru". EI mai trâeşte In exemplare
un capăt la altul. Verdele sever al acestor masive mult mai rare şi în Bucegi.
