Page 19 - 1930-07

406 B O A B E D E G R Â U

această grupare, faţă de exuberanţa pe care am nobile alpine formează bogăţia păşunilor înalte. Ele
constatat-o in Retezatul Mare. Abia dincolo de aparţin de obiceiu gramineelor, leguminoaselor,
Albele, pe Stănuleţii Mari şi Mici. pc Piciorul lui compozeelor, umbeliferelor, plantagineelor. junca-
iorgovan şi în Valea Soarbelor, adică la o altitu­ ceelor. etc. Numeroase specii din aceste familii se
dine cu mult mai scăzută. întâlnim o floră în ade­ găsesc în Retezat. In schimb, cele din familiile ra-
văr luxuriantă. nunculaceelor. genţianaceelor. boraginaceelor. li-
Deşi sumare, ne oprim aci cu consideraţiile asu­ liaceelor. orchidaccelor. etc.. care sunt sau inutile,
pra florei Retezatului, căci am depăşi cadrul ce ni sau mediocre dacă nu chiar stricătoare — ca mai
s a indicat. Doritorii să afle ceva mai mult. pot toate ranunculaccele. spre exemplu — le-am găsit
consulta articolul nostru „Flore du Retezat et des cu mult mai puţin, atât ca specii, cât şi ca indivizi.
montagnes du Haut Banat", indicat la începutul a- Ar fi deci în Retezat un fel de selecţie naturală
cestei lucrări. a păşunilor alpine, căci de sigur nimeni nu s’a ocu­
Nu putem încheia această privire generală, fără pat anume de ameliorarea lor. Evident aceasta e un
a spune ceva şi despre păşunile alpine, din cauza bine şi cei în drept n’ar avea de cât să se îngrijească
rolului pe care-I joacă în economia generală a Ţârii mai departe de menţinerea în această bună stare.
şi pentru lipsa de atenţie din partea acelora in Ca încheere a acestei repezi priviri generale, pu­
sarcina cărora cade îndrumarea şi supravegherea tem stabili că :
acestei mari bogăţii naţionale. Retezatul constitue o personalitate geografică co­
După cele ce ne-a afirmat profesorul de Mar- vârşitoare în Carpaţii Meridionali, fiind masivul
tonne, — care cunoaşte Retezatul din 1900 — ca glaciar cel mai considerabil şi mai bine conservat ;
şi după observaţiile noastre proprii ulterioare, re- că aspectul haotic, răscolit şi dificil al Retezatu­
gresia vieţii pastorale este manifestă. In afară de lui Mare sau de curioase şi întinse platouri alpine
trei. patru turme de oi, nu se întâlnesc de cât cirezi al Retezatului Mic, va fi statornic un element activ
de bovidee. care — ruinează mai puţin păşunile în bogăţia turistică a României, şi
alpine. Din acest punct de vedere păşunea înaltă că flora lui lactiferă — în afară de vastele pă­
a Retezatului pare asigurată, dacă vitele nu vor fi duri ce-i îmbracă poalele, în afară de huila albă.
urcate la munte primăvara prea de timpuriu şi în etc. — îi asigură şi un rol de seamă in economia
orice caz dacă nu vor reveni ovinele transhumante propriu zis materială a Ţării noastre ;
în număr mare. de aceea, apărarea păşunilor alpine, apărarea de
Se ştie că păşunea alpină este spontană, iar com­ distrugere a monumentelor naturale în genere
poziţia ei este în raport cu altitudinea, cu solul, cu (floră, faună, lacuri, cascade, păduri, cariere de
expunerea, dar mai ales cu... sarcina pastorală. In piatră, etc.) ca şi organizarea metodică — ce
ceeace priveşte solul, cercetări precise au arătat că singură va putea îmbunătăţi starea mizeră a sate­
rolul preponderent revine calcarului, care chiar se­ lor din prejur — ar fi cât mai de dorit.
cetos şi puţin adânc, compensează cantitatea prin
calitate. De aceea şi în Retezatul Mic. pe munţii
calcaroşi (Albele. Stănuleţii. Piciorul Iorgovanului) DESCRIERE TOPOGRAFICA TURISTI­
numărul bovideelor ce pasc este vizibil mai mare. CA. — Fiecare din cele două grupe muntoase pc
de cât în tot restul masivului. care le-am deosebit —
Altitudinea se traduce totdeauna şi ca, printr'o Retezatul Mare şi Re­
schimbare în bine a florei : printr’o îmbogăţire în tezatul Mic —• cuprin­
elemente nutritive şi printr’o mai mare digestibili- de mai multe culmi,
tate. căci ţesutul ierbos se modifică cu cât creşte care se pot distinge cu
înălţimea, prin împuţinarea celulozei, prin creşterea uşurinţă, când masivul
substanţelor grase şi prin înmulţirea materiilor pro­ e cercetat cu luare a-
teice. Păşunea prea aleasă — sau în limbaj vulgar, minte. Din reunirea lor
rezultă formidabila in-
prea grasă — a livezilor alpine, este stricătoare
prin excesul de hrană pe care îl procură vitelor, de- tumescenţă centrală —
terminându-le uneori tulburări grave. Aceasta ar Peleaga - Bucura - Ju­
putea fi şi cauza micului număr de oi în Retezat şi dele — regiune de în­
a mulţimii bovideelor cu mult mai rezistente decât tâlnire a vechilor ghe­
delicatele ovidee. din toate punctele de vedere. Un ţari cari au fasonat
cioban ne spunea că adeseori e nevoit să sângereze crestele, abruptele şi
vitele, care altfel i-ar muri. probabil de apoplexie. din acest nod orografic central. văile ce descind azi
ceeace în alte masive noi n’am auzit de cât cu totul
întâmplător. In adevăr, am arătat că păşunile su­ Culmile care se pot deosebi sunt :
perioare din Retezat sunt populate de numeroase a) — către Nord — culmea Galeşu. sau culmea
plante aşa zise nobile. în detrimentul speciilor d** Pietrile. după de Martonne ;
numite triviale, pe care în multe locuri le-am găsit b) către Est — culmea Custura ;
in minoritate. Dar tocmai o bună parte din plantele c) — către Sud — culmea Drăcşanului cu Soar-