Page 21 - 1930-07

408 B O A B E D E G R Â U

Foto Mikt Harot
In Retezatul Mic. Vedere luaţi de »ub creasta „Curmătura Fetele* asupra munţilor Piatra Iorgovanului (stingă)
«i Scorota (dreapta). In mijloc, începuturile Soarbelor

2.294), printre care Vârful lui Pătru (1.895) este ei se termină după vre-o 2 km. şi imediat de pe o
cel mai mic. fără Insă să fie şi cel mai uşor ; din sprânceană descoperită, avem vederea întregii
contra. culmi, cu lanţurile în cascadă de piatră, gata parcă
Revenind la Valea Nucşoarei, care colectează să se prăbuşească în vale. Uşor ne putem închipui,
văile şi vâlcelele ce se scurg din această imensă ce trebue să fi fost marii gheţari ai Galeşului, în
culme, constatăm că ea este o veche vale glaciară, locul cărora au rămas circurile văilor viguros mo­
când în U. când in V; când umplută astfel că sub delate.
aluviuni au dispărut orice urme de morene. când Din acest punct se vede bine ş: partea superioară
scobită şi strimtată—după cum arătarăm — într'un a strâmtului defileu al Nucşoarei. Poteca sue
sălbatic defileu stâncos, al cărui mal abrupt este acum muntele Lolai sau Lolaia : trece prin poiana
acoperit d'arândul de stufărişuri înghesuite, adu­ cu acelaş nume. apoi printr un bolovăniş grozav —
nate parcă înadins spre susţinerea unor păduri când orizontal, când în coborâş — ajunge peste
întunecoase, dintre care unele au început a fi ex­ terenuri morenice la treapta de confluenţă Isvorul
ploatate de câţiva ani încoace. Graţie acestor tăieri, Pietrile cu Isvorul Stânişoara, pe care o trece ur­
putem descoperi azi vechile morene. In schimb, când malul opus până în vârf. care este ultima pre­
malul stâng, care se depărtează subit de firul văii lungire a muntelui Pietrile, aci jos. de fapt, tot o
îndată ce a dat naştere defileului, prezintă pante veche morenă. Mai departe, şi mereu d a coasta,
dulci şi înverzite, pe care drumul care vine de la se ajunge la o casă de vânătoare, adăpost util şi
satul Râudemori — punct de plecare — îl urmează excursioniştilor, situată pe stânga Isvorului Pietrile
tot d a coasta până în Poiana Cârnicu sub Capul la 1.550 m. altitudine şi la vreo 30—40 m. d'asupra
Dealului (1.050). Şisturile cristaline încep să apară fundului văd. (Dist. de la Râudemori aci 18 km).
chiar de pe la această altitudine, iar pădurile care Din acest punct pentru a doua oară culmea Galeşu
până aci au fost de esenţe amestecate (fag. scoruş, cu uriaşele ei vârfuri crestate, dinţate ori ascuţite,
paltin, mesteacăn, carpen) devin deodată mai nu­ aliniate la dreapta, la stânga. în faţă. se desfăşoară
mai de fag curat. Acum, poteca se depărtează mult în toată măreţia ei severă ; iar la picioarele noastre
de valea principală şi la un moment dat sue chiar peste tot, numeroasele roci mutonate ne amintesc
valea Cârnicu — afluent al Nucşoarei — printr'o neîncetat desvoltarea mare pe care glaciaţia a a-
pădure în pantă considerabilă (60°). Traversarea tins-o în aceste regiuni.