Page 22 - 1930-07
P. 22
MIHAI HARET: MASIVUL RETEZATULUI 409
Foto Ml bal HiltI
Valea Soarbelor. Vedere generata a dolinelor dintre morenele de stadiul al doilea. Vedere luat* din vlrful
morcnei a treia. In fund întregul lanţ Oalia.
?
De la adăpost, urmăm în sus chiar prin fundul (epaulements), cu o cuvetă glaciară şi cu pereţii
văei Isvorul Pietrile ; apoi urcăm a treia şi a patra care îl închid foarte diaclazaţi. (Distanţa dela casa
treaptă. între care d'alungul pereţilor se observă o de adăpost aci în fundul văii 8 km.) Sălbătecia a-
grămădire indescriptibilă de bolovani răsturnaţi re cestei văi, a vârfurilor şi a crestelor înconjurătoare
zultaţi din acţiunea mecanică prelungită a gheţa este în adevăr impresionantă. Şi pentru că ea este
rului asupra pereţilor văei. Pe întreaga lungime se principalul drum de acces în Retezat prin versan
poate distinge cu precizie, două niveluri diferite tul nordic, se impunea să fie descrisă mai amă
de gheţuri, ceeace dă de presupus sau că au fost nunţit. Cum nu e aci locul să vorbim despre tot ce
două. dacă nu chiar trei perioade de glaciaţie. sau am putea cerceta în lanţurile Galeşuluj. vom con
că în cursul timpurilor gheţarii au regresat şi pro tinua pe un singur drum mai caracteristic pentru
gresat la diverse nivele. După treapta a patra. în zugrăvirea fizionomiei pe care o prezintă morfolo
tâlnim prima platformă, care — in loc să scoboare gia glaciară.
— urcă, spre începutul văei; formaţia aceasta cu Din fundul văei Isvorul Pietrile suim versantul
rioasă este determinată de zăvoarele de gheţar, care stâng până pe creasta ascuţită (2.100) şi foarte
r- acum încep a fi destul de numeroase. Tot d’asupra subţiată care o desparte de Valea Isvorul Stâni-
treptei a patra, întâlnim primul circ glaciar şi d'asu- cioaia. unde se îmbinau gheţarii, cari — după ur
*
pra lui la stânga, un zăvor admirabil, pe care — mele lăsate — nu aveau mai mult de 25—30 m.,
ceva mai sus — se sprijină o caracteristică firidă pe când jos în circurile superioare trebue să fi mers
de gheţar. încă de pe la 1.650 m. altitudine, în până Ia 125 m. grosime. Scoborâm imediat în pri
tinse şi întunecoase păduri de jnepeni acopăr, atât mul circ Stânicioaia. printr’o turbărie în pantă pe
fundul văii. cât şi ambele versante denumite : pe care se află agăţate două cuvete de gheţar cu apă.
dreapta muntele Valea Rea şi pe stânga muntele foarte regulate, pe sub care se aud curgând sgo-
Pietrile. pe ale cărui pante se zăreşte ceva mai jos motos apele care alimentează primul lac Stânicioaia
un enorm umăr de gheţar. Urcăm mereu ; suntem cu peste 200 m. în diametru. Valea care pare dis-
acum la 1.850 m. altitudine, unde întâlnim un al simetrică. este la început foarte diaclazată. Ea pre
doilea circ cu un mic lac în mijloc, după care ur zintă un singur circ alungit pe mai bine de 3 km.
mează un circ embrionar în pantă. înecat în pietră- la sfârşitul căruia cade perpendicular în vale, cu o
rie neregulată, cu zăvoare şi umere de gheţar treaptă uriaşă. Escaladăm mai departe panta o
1
l
