Page 23 - 1930-07

410 B O A B E D E G R Â U

pusă. adică a culmei Retezatului, pe un abrupt ex­ Lanţul principal al Custurei. porneşte din vârful
tenuant de înclinare şi „cleanţuri’’ sparte, pentru a cu acelaş nume (2.463) ; el se leagă printr'o creastă
ajunge pe creasta (la 2.251 m.) care ne duce direct — serie perpendiculară şi neîntreruptă de vârfuri
în vârful cel mare (2.486) printr'un labirint de blo­ pietroase (2.420. 2.352. 2.384. 2.474) — cu ..Vâr­
curi mari şi mici în echilibru instabil care face mer­ ful Mare’ (2.502) către N. formând în tot acest
sul pe aceste înălţimi relativ periculos. (Urcuşul lung prăpăstiosul versant stâng al Vâei Peleaga :
propriu zis al vârfului Retezat durează circa 45 aşa că de sus avem mereu sub ochi. circul cu acelaş
minute şi distanţa de la casa de adăpost este de 14 nume şi minunatele sale lacuri. In partea cealaltă
km. iar de la Râudemori de 32 km.) Vederea din — spre N, chiar sub vârful Custura — se află cele
acest vârf este grandioasă : de acolo ne putem d' două lacuri citate ale Râului Bărbat, iar dincolo
seama de întreaga topografie a culmei, precum şi peste vale. la distanţă de 3 km. în linie dreaptă,
de morfologia ţinutului Haţeg cu basinul şi intere­ strălucesc în soarele dimineţii alte două sau trei
santele sale terase care din acest punct se văd ma lacuri mai mici. adăpostite în cuvetele de gheţar,
lămurit ca din oricare altă parte. Vârful acesta suspendate pe versantele sudice ale lanţului „Vâr­
văzut din câmpie, de pe Borăscu. de pe Galbena, ful Mare”. Tot din Custura către S. porneşte un
are aerul de a fi fost retezat, căci în loc să fie as­ alt lanţ scurt — de circa 4 km. care stabileşte le­
cuţită. somitatea lui este un mic platou ; de aci şi gătura cu muntele Păpuşa (2.491, 2. 229).
denumirea. Culmea, deşi imensă, este foarte săracă în nu­
Revenind pe creastă la cota 2.251 şi pentru a miri. Cu alte cuvinte, toponimia ei lasă mult de do­
termina cu cercetarea culmei Galeşu. coborâm ver­ rit. probabil din cauză că şi viaţa pastorală în partea
santul opus în Valea Gemenilor la lacul sau Tăul ei superioară este mai ales redusă, fiind întreagă mai
Gemenile. Valea aceasta are trei lacuri închise, numai de piatră. Multor văi şi vârfuri nu le-am
fiind în acelaş timp şi vale suspendată. După ur­ putut afla denumirea. Spre exemplu, pentru lanţul
mele ce a mai păstrat, ea nu pare a fi glaciară, al doilea, adică spre N.. cel care formează ver­
fiindcă e probabil că n’a avut de cât gheţari de cir­ santul drept al Râului Bărbat, n’am putut pune de
curi. iar nu gheţari de vale sau de curgere. Puţine acord în privinţa numelui pe călăuzele noastre cu
văi din centrul masivului mai prezintă acest carac­ ciobanii ce am întâlnit; iar pe hartă nu e nici o
ter ciudat. Poate unele din Sglăveiul. înainte — indicaţie : el porneşte din creasta principală de la
mult mai jos — la 1.500 m. alt. era o casă de vâ­ 2.340 m., trece printr’un vârf de 2.133 m. de unde
nătoare a lui Kendoffy. la fel cu cea din Valea se asvârle in abrupt până la „Stâna din Râu"
Pietrile. care azi e dispărută prin incendiu. (1.863) situată în fundul Văii Râul Bărbat: stâna
In rezumat culmea Galeşu. cu cele opt văi. care este probabil cea mai înaltă din acest masiv. Al
udă lanţurile de munţi ce am enumerat şi cu cele treilea lanţ se numeşte Gruniu (2.302). uriaşă gră-
5 sau 6 lacuri ce adăposteşte în circurile sale. ne­ mădire de bolovani sparţi ; al patrulea este Cium-
cesită spre a fi bine cercetată şi cunoscută patru ful Mare. iar al cincilea şi al şeaselea ţin de Cus­
zile de umblet. Noroc că numeroasele păduri de tura Văcărei. unde deşi capăt de lanţ. avem tot al­
jnepeni care se urcă mai pe toate versantele până titudini importante (2.283 şi 2.237) şi locuri rele.
pe la 1.900 m. alt. dau posibilitate cercetătorului Din acest punct culmea bifurcându-se se scoboară
de a face focul şi prin urmare de a nu avea prea repede prin munţii Pilugul Mare (1.756). Pilugul
mare grijă de timp. eventual urât sau mai ales de Mic (1.532) şi Văcăria (1.531) către valea locuită
răceala nopţilor. a Jiului Românesc deoparte (S) şi către grupul de
b) Culmea Custura, este aproape la fel de în­ vârfuri pleşuve Tulişa (1.797) de altă parte, ma­
tinsă, de sălbatecă şi de obositoare la parcurs — siv adiacent al Custurei.
în deosebi pe versantele nordice — ca şi culmea Valea Buţii. care hotărăşte la S culmea Custu­
Galeşu. vecina sa de la NW. rei. este afluent pe stânga al Jiului Românesc. Ea
Cuprinsă intre Râul Bărbat la N şi Valea Buţii oferă unul din cele mai rapide, comode şi splendide
la S. ea prezintă de fapt un singur şi uriaş lanţ — drumuri de acces in Retezat, de oarece dela satul
îndreptat aproape exact pe paralelă de la W la E Câmpul lui Neag până in vârful Păpuşei pe această
— din care se desprind uniform către N., şease cale sunt numai 22 de km. Apoi. deşi glaciară şi în
lanţuri secundare paralele, scurte, compuse fiecare pantă mare. este lipsită de bolovănişul formidabil
din câte unul sau doi munţi, despărţiţi prin văile care extenuează mersul în restul masivului. Pentru
afluente ale Râului Bărbat. în majoritate torenţi turism Valea Buţii este prima şi cu tot dinadinsul
nebuni şi câţiva descinzând din superbe lacuri. de recomandat.
In adevăr, basinul superior al Râului Bărbat — Deosebită ca formă generală de a Galeşului. însă
unul din cele mai importante în Retezatul central întru totul asemănătoare ca înfăţişare haotică. Cus­
după Lăpuşnicul Mare — prezintă împreună cu tura a suferit o glaciaţie. al cărui apogeu n'a mai
afluenţii lui. şease sau şeapte lacuri, din care două fost întrecut nicăieri decât de grupa Zănoaga-Ju-
mai măricele au după măsurătoarea noastră aproxi­ dele-Sglăveiul-Bucura-Peleaga. Carapacea de ghia-
mativă. câte cinci până la şease hectare suprafaţă ţă care o acoperea, se întindea neîntrerupt până Ia
fiecare. marginea de E. în Custura Văcărei (2.240). munte