Page 24 - 1930-07

MIHAI HARET MASIVUL RETEZATULUI 411

tot» Mihu (luai
Valea Soarbelor. Dolinele din lata unei morene de atadiui III vâzute de pe versantul drept. In taţA stânca
zisâ a .lier beci lor* cu strtile sale.

cu trei, patru picioare enorme, unde întâlnim tere­ Culmea aceasta, spre a fi bine cercetată, reclamă
nuri felurite ca aspect şi constituţie, cu forme care un minimum de trei zile de mers.
merg de la creste — sau custure cum li se zice c) Culmii a treia — a Drăcşanului — care
in regiune — ascuţite şi uzate, cu forme veritabil treoue oenumită Retezatul Mic, ii zicem culme,
alpine — chinuitoare de parcurs, fiind formate de numai pentru sistematizarea descrierii noastre.
uriaşe grămădeli de blocuri sparte şi mişcătoare, Altfel, ea nu are nimic comun cu ceeace se înţelege
până la platoul arid de piatră intrerupt de colţuri prin culme muntoasă, fiind mai mult un grup cu o
ieşinde, de văgăuni periculoase ori de nepătrunse topografie destul de complicată, cu munţi cari. la
păduri de jnepeni, şi trecând prin circul simplu sau prima vedere par a nu avea nici o legătură între ei
complex, prin valea suspendată cu trepte abrupte, şi udată de văi care aparţin mai multor basine. în­
printre zăvoare, umere de gheţar, etc. astfel că cepând din Judele şi Bucura care-i sunt munţii de
excursionistul se află şi aci, peste tot. în luptă cu căpetenie ea se întinde la început d alungul, prin
greutăţi care-1 ţin într'o încordare continuă. A- lanţul mai subţire al Pelegii. între Văile Bucura-
ceasta este probabil şi una din cauzele care fac. ca Peleaga. după care coboară lărgindu-se considerabil
regiunea să fie cea mai puţin vizitată din întreg pe lângă Lăpuşnicul Mare al cărui versant stâng
Retezatul, mai ales că este în afară de calea obiş­ îl constitue. făcând împreună faimosul ocol al Re­
nuită şi totodată prea departe, de vreme ce dru­ tezatului Mare, in jurul căruia excursionistul, par­
mul de acces pe Râul Bărbat, lung şi la început curgând munţi şi vârfuri nenumărate, se învârteşte
puţin variat, devine în partea superioară foarte timp de trei zile continui, până la capătul Borăscu-
greu. De aceea, apariţia unui grup de excursionişti lui, când părăseşte masivul, descoperind aproape la
face totdeauna senzaţie printre puţin numeroşii fiece pas admirabile puncte de vedere asupra vâr­
ciobani, cari in multe cazuri sunt chiar ostili. Ast­ furilor şi crestelor Retezatului central.
fel din satele Serelu, Hobiţa. Râubărbat sau Valea Să revenim în culmea Galeşu, pe lanţul Retezat,
Lupului, care corespund la poale acestei culmi, la punctul 2.251 m.. de unde o creastă de piatră în
distanţa până in vârful Custura este de 42 km., pe linie dreaptă, de numai 750 m., lungime, ne duce
când din satul Râudemori în vârful Retezat, nu în primul vârf Bucura (2.436). (Din vârful Rete­
avem. după cum am arătat, decât 32 km. ; sau din zat in vârful Bucura, mergând repede, se pune o
satul Câmpul lui Neag în vârful Păpuşii 22 km. oră şi jumătate). Din vârful Bucura insă, cobo-