Page 25 - 1930-07

412 B O A B E D E G R Â U

Foto >.lhai Maici
.StAna din Valea Soarbelor $i morena frontali

râşul spre S in valea cu acelaş nume este foarte D alungul versantului drept al lanţului Pe­
greu. De aceea, mulţi, pentru a trece in Valea Bu­ leaga. curge celebra Valea Bucurei, cu cel mai co­
curii. se feresc de această degringoladă, inapoin- losal amfiteatru din căte se cunosc in toţi Carpaţii
du-se la cota 2.251, de unde scoboară in fundul Meridionali şi cu circul glaciar cel mai complex.
Văii Stânişoara. iar prin peretele care închide valea Are mai bine de 3 km. lărgime. 8 km. lungime şi
escaladează o pantă excesivă de un bolovâniş cuprinde cele mai frumoase şi numeroase lacuri :
enorm, asemănătoare cu cele mai grele ascensiuni, şease mai mari. pe terase sau in fundul văii, şi
spre a ajunge pe creastă la pasul de picior zis multe mai mici, prin firidele laterale suspendate pe
„Poarta Bucurii" (2.250). una din cele două treceri abrupte. Şease circuri simple, scobite pe de lături
posibile de pe versantul nordic in cel sudic. Cea­ in pereţii înconjurători ii complică încă înţelegerea
laltă trecere, care cu oare care silinţă este practi­ morfologiei. Cine vizitează Retezatul, trebue să
cabilă şi cailor, vine direct din Valea Isvorul Pie- vadă Valea Bucurei, regiune de căpetenie a masi­
trile prin gâtul numit „Curmătura Bucurei" (2.HO) vului. Pe thalweg ea prezintă două serii alăturate
şi coboară d a dreptul la lacul Bucura după 6 km. de circuri şi trepte care se unesc intr'o singură vale
de parcurs, de la lacul Pietrile. Curmătura Bucurii la 4 km. distanţă de la „Poarta Bucurii". In jos.
este punctul cel mai înalt pe care-1 pot atinge caii devine o veritabilă vale glaciară in U. cu trepte
in Retezatul Central. şi cu tot felul de indicii asupra curgerii gheţarilor.
Din Curmătura Bucurii, prin al doilea vârf Bu­ Astfel pe valea principală întâlnim patru trepte
cura (2.380), căruia i se mai zice şi Custura Bu­ perpendiculare, fiecare de câte 50 până la 70 m.
curei. putem sui — în trei până la patru ore — in înălţime. Apoi morene. roci mutonate şi striate, ză-
vârful Peleaga (2.511), cel mai înalt munte din voare, umere de gheţar, blocuri eratice, etc. Nimic
întreg masivul. Peleaga este însă. după cum am nu lipseşte din colecţie. In dreapta — sub Judele
arătat, un adevărat lanţ muntos compus din două — la 2.210 m. alt. se află o imensă cuvetă glaciară
enorme vârfuri vecine (2.511. 2.509). El formează inchisă. uscată vara ca şi toamna. însă plină cu apă
versantul drept al Văei Peleaga. în realitate un din zăpezi primăvara. In stânga sus. la 2.190 m..
uriaş circ alungit şi complex cuprinzând alte trei sub vârful Bucura, se află asemenea o cuvetă. iar
circuri secundare îndreptate către E şi două lacuri lacul Bucura de la poalele Pelegii situat la 2.040
măricele, cel mai de sus aflându-se situat la m. alt. cel mai întins din Retezat, având aproape
2.122 m. 11 hectare suprafaţă şi o adâncime maximă de 15