Page 26 - 1930-07

MIHAI HARET: MASIVUL RETEZATULUI 413

foto Mlh»l Har«t
Vedere gcneuli din vArful Retezat (2.484) spre Valea Rlului Mare din culmea Zânoaga. Se vede
Valea Gemenilor, făul Negru si lanţul din dreapta al R&ului Marc.
m. este despărţit de thalvcegul văii prinţr o înaltă Spre exemplu, in Poiana Pelegii este un frumos
terasă orizontală. Lângă lac se află un adăpost de bloc eratic, iar mai sus pe văi — deoparte şi de alta
piatră, in care pot încăpea trei persoane. Valea — morenele ca şi intacte, dau impresia că gheţarul
Bucurii, ca multe alte văi din masiv, are caracterul abia s ar fi topit.
alpin mai ales din cauza suprasăpării prin gheţari Din Poiana Pelegii. coborâm in valea măricicâ
care i-au lărgit circurile şi i-au redus munţii până ce poartă acelaş nume. pe care o trecem pentru
in a-i transforma in abrupte verticale terminate prin a urca dincolo marele munte Păpuşa, spre stâna
custure ascuţite, al căror profil in dinţi de fierăs­ lui de oi (1.780) d'asupra căreia este o frumoasă
trău, este una din caracteristicile crestelor alpine. morenâ. Din acest punct se desfăşură una din cele
O descriere mai amănunţită a acestei văi de neui­ mai minunate vederi asupra masivului. In fund
tat. care numai pentru o bună vizitare şi cunoaştere către NW. adică chiar in faţă — perpendicular pe
necesită cei puţin două zile de umblet, nu se poate privitor — se vede magnifică Valea Bucurei cu
face într’un studiu cu spaţiu limitat. De aceea, ne crestele înconjurătoare şi munţii asemănători unor
vom opri aci. încredinţaţi că din cele ce am spus fantastice grămezi de bolovani sparţi; către NE
se desprinde suficient aspectul ei unic şi in adevăr avem diaclaza lărgită dintre cele două vârfuri mari
fantastic. ale Pâpuşei (2.491. 2.229), care face legătura intre
Versantul drept al Bucurei este constituit din lanţurile Peleaga-Custura şi. pe care eroziunea
munţii judele (2.382). Vârful Saşilor (2.320) şi luptă s’o transforme in vale. Jos. în dreptul celui
lanţul Sglâveiul (2.346, 2.301) care ţin de culmea ce observă, se află limita superioară a pădurii; iar
Zănoaga. La punctul 1.580 sub fosta stână a Pele- şi mai jos în vale. chiar sub stână, vedem locul
gii din Poiana Peleaga (1.620) (dist. dela Poarta unde se reuneau în trecut gheţarii din Bucura şi.
Bucurii in Poiana Peleaga 10 km.) ca şi dedesub­ Peleaga, astfel că pe la 1.420 m. morenele lor se
tul fostei stâne a Bucurii (1.638), ambele dispă­ întâlnesc chiar în thalwegul Lăpuşnicului Mare.
rute azi. într'un fund de vale ca şi orizontal, dar în Până la această din urmă altitudine panta vâei
mijlocul unei chei adânci de circa 40 ia 50 de m.. merge foarte domoală ; mai jos însă, încep salturi
Bucura se uneşte cu Peleaga. pentru a da naştere mari pentru a intra deodată în cheea strimtă, care
Lăpuşnicului Mare. al cărui versant drept este măr­ era probabil ultima fază a gheţarului. „Şi aci supra-
ginit tot de Sglăveiul. Resturile glaciare sunt şi la săparea este evidentă — scrie de Martonne —
această altitudine joasă evidente şi caracteristice. astfel că micile circuri ale Sglăveiului rămân sus­