Page 27 - 1930-07

414 B O A B E D E G R Â U

pendate ; gheţarii pe cari-i adăposteau ele nu a- mai caracteristică din masiv după Bucura. Pentru
jungeau probabil până în marele gheţar al Lâ- poposire. fiindcă pădurile abia ating acum 1.600
puşnicului. Păcat că mantaua continuă de păduri m. alt. trebue să coborâm tocmai la 1.550 m.. la
nu permite aci studiul morenelor râmase, ca la stâna din Soarbele, ceeace nu strică, de oarece
Pictrile”. avem ocazia de a vedea o gigantică morenă fron­
Am spus că acum pe Păpuşa întâlnim şisturi de tală înaltă de peste 100 m. Gheţarul cobora în
ardezie, probabil din secundar ; regiunea întreagă această vale până la 1.200 m. (Distanţă din Poiana
este deformată de granitul risipit pe coasta şi spi­ Pelegii la stâna Soarbele 25 km.)
narea muntelui şi care provine din morenele gheţa­ Valea Soarbelor este caracteristică, atât prin
rului, ce cobora până dincolo de 1.400 m.. după constituţie cât şi prin urmele de glaciaţie ce a păs­
cum am arătat mai sus. Tot din acest punct se vede trat. Hidrografia ei. ca in toate regiunile glaciare,
şi platforma scobită de circuri (unul mare şi com­ este paradoxală. întâlnim, spre exemplu, un râuleţ
plex. altele trei mai mici) a Borăscului, iar mai de­ abundent, care urmează cu repeziciune creasta mo-
parte Galbena cu un frumos circ. ne dă şi din par­ renei. pe când depresiunile de-o parte şi de alta
tea sudică, ideea de întinderea enormă pe care a sunt complet uscate. Circurile însă. sunt mult mai
atins-o glaciaţia peste tot în acest masiv. domoale ; ele nu se mănâncă aşa ca in Retezatul
Mare : în schimb, avem de a face cu doline, cu strii
De la stâna Păpuşa, printre negre păduri de jne- care sunt începuturi de lapiez pe lângă diadaze. etc.
peni care acopăr suprafeţe considerabile, suim pc
De aceea Valea Soarbelor merită întreaga atenţie a
plaiu la 1.880 m. până intr un vârf secundar (1.951) cercetătorului. Ea a fost bine studiată de profeso­
al Păpuşii, cam pe unde răspunde şi poteca prin rul de Martonne.
Valea Buţii, care vine de la Câmpul lui Neag. Suind versantul drept al Văei Soarbelor, suntem
Acum vedem bine începuturile circului rămas ne­ chiar pe creasta care priveşte în Valea Cernei.
terminat al acestei văi tinere. Intru cât priveşte deci la marginea de S a masivului. De aci ne în­
unitatea şi continuitatea masivului, de nicăieri ca dreptăm către colţul său SWestic prin Cracu Mă-
din numitul vârf nu ne putem da mai bine seama nesii. Surul. Paltina şi Ghirdomanul. munţi stân-
de acest fapt. capital din punct de vedere geografic.
coşi. abrupţi, cu distanţe lungi de parcurs şi cu
De pe Păpuşa tot pe creste şi versante supe­ vederea deschisă pe întreg orizontul. Din Paltina
rioare, trecem prin vârful Buţii (1.977), prin două încep acele faimoase platforme ale Borăscului care
vârfuri ale muntelui Drăcşanul (2.077, 2.018). iar se văd fără întrerupere şi in continuare cu Reteza­
pentru apă rece suntem nevoiţi să scoborâm toc­ tul in cât nu s ar crede că intre ei există depresiu­
mai la stâna Drăcşanului (1.733) de unde urcând nea formidabilă de aproape 1.000 m. adâncime şi
iarăşi, trecem peste valea cu acelaş nume şi intrăm 2.000 lăţime a Lăpuşnicului Mare. Astfel că de pc
pe Albele, munte calcaros, cu o floră luxuriantă, aceste plaiuri înalte ne putem da seama, că teoria
din vârful căruia vederea este foarte întinsă. La N savantului de Martonne corespunde în adevăr rea­
asupra Retezatului Mare; la S asupra Cernei, lităţii.
Pietrei-Cloşanilor şi platoului Mehedinţi; la E a- Cu Borăscu am atins cursa finală in Retezatul
supra Parângului, iar în faţă ca un paravan, asupra Mic, până in Valea Lăpuşnicului Mic. şi ea gla­
muntelui Oslia. din care îşi trage începuturile Jiul ciară. Descrierea mai in detaliu a acestui grup
Românesc.
muntos ar necesita întinderea unui volum, de oarece
Mai departe poteca urmează tot pe spinările în­ cuprinde munţi mari. interesanţi, cu văi nume­
tinse ale Albelor. Stănulcţilor Mici şi Mari şi pe roase, formaţii demne de semnalat şi cu o viaţă
Piciorul Iorgovanului, toţi munţi enormi de un cal­ pastorală mai activă ca in Retezatul Mare.
car compact uneori lustruit, alteori fărâmiţat mă­ Denumirea de culmea Drăcşanului. nu este a
runt de tot. pe care — mai ales după Retezatul noastră. O ţinem de la un baciu bătrân, de la stâna
Mare — se umblă cu foarte multă uşurinţă. Ei pre­ din Soarbele, care ciobănea in masiv de peste 40
zintă hornuri, doline, pante alunecoase înclinate, ani şi care-1 cunoştea bine. dar mai ales inteligent. -
toate cu aspectul şi caracteristica formaţiilor cal- Un adevărat prototip al topografului geograf înăs-
caroase şi sunt în bună parte acoperiţi de aceleaşi cut. căci acela era cioban adevărat, din vechea r
păduri pitice de jnepeni. in timp ce pădurea mare rasă a ciobanilor din tată în fiu, rasă azi aproape
se ţine cam tot la 1.740 până la 1.760 m. alt. stinsă. Totuş, ca geograf, nu credem că denumi­
(Aproape de vârful Stănuleţul Mare. ca o intere­ rea de culmea Drăcşanului este potrivită — ci nu­
santă curiozitate, semnalăm o dolină în diametru mai reamintită ca istoric — iar mai nemerit cu
de circa 40 m. şi in adâncime de circa 30 m.) situaţia de fapt. trebue să se zică acestei părţi gru­
Acum pătrundem pe Soarbele, munte relativ mic. parea muntoasă Retezatul Mic. cum de altfel am
căci nu depăşeşte 2.000 m. alt. : piciorul lui stâna şi desemnat-o. Contrariu culmei Custura. în Re­
posedă o scară de doline şi doline în formaţie, deşi tezatul Mic. toponimia este precisă şi bine desvol-
este din şisturi cristaline. Probabil. însă că aci cal­ tată : totul este ca excursionistul să nu se lase
carul este imediat dedesubt la o mică adâncime. fi indus în eroare de către ciobanii întâmplători
Suntem d asupra cunoscutei văi a Soarbelor, cea de azi. cari se schimbă de la un an la altul şi cari