Page 28 - 1930-07

MIHAI HARET: MASIVUL RETEZATULUI 415

adeseori sunt incapabili să dea cele mai simple putem descrie mai în detaliu. Cel puţin patru, până
lămuriri. la cinci zile de umblet activ, sunt necesare pentru
Ca timp, pentru cunoaşterea Retezatului Mic buna ei cunoaştere.
sunt necesare minimum cinci zile.
d) Culmea Zănoaga, ultima din Retezatul CONCLUZIE. — La finele capitolului „privire
Mare. care formează întreaga parte de SW a ma­ generală” am rezumat în câteva rânduri persona­
sivului este asemenea o regiune glaciară extrem litatea geografică a Retezatului. Nu vom reveni.
de întinsă, cu distanţe lungi şi obositoare, cuprinsă Acum nu ne mai rămâne decât să completăm acea
între Valea Bucurei şi Lăpuşnicul Mare către E, concluzie, constatând :
SE şi S şi între Valea Gemenilor la N şi E. Ea
că. glaciaţia cuaternară care a lăsat urme vigu­
posedă numeroase lacuri, dintre care Tăul Zănoaga roase in Retezat, este de un folos practic covârşi­
cu puţin nu atinge ca mărime lacul Bucura, căci tor prin mulţimea lacurilor de munte cărora le-a
are aproape 9 hectare suprafaţă. dat naştere, element turistic atractiv de prim ordin ;
Culmea cuprinde două lanţuri glaciare impor­ că. studiul ştiinţific al masivului este mult îna­
tante : primul uriaş, citat, ce se întinde dela N la poiat şi îngreunat — mai ales prin insuficienţa car­
S prin Judele (2.382. 2.239), muntele Saşilor tografiei — aşa în cât un vast câmp de cercetări
(2.320) şi Sglăveiul (2.346, 2.301), — cu mai rămâne deschis viitorului;
multe lacuri — munte mare şi ramificat, care măr­ că. din punct de vedere biologic. Retezatul este
gineşte la stânga Lăpuşnicu Mare şi la dreapta încă foarte bine conservat şi înfiinţarea unui Parc
Valea Judele, ce se varsă tot în Lăpuşnic ; şi un al
doilea foarte prăpăstios, deşi nu atât de înalt, lung Natural este mai mult decât nimerită, şi
că. in ceeace priveşte turismul, totul este de fă­
în linie dreaptă de peste 10 km., este al Zănoagei cut. fiind în această privinţă un masiv ca şi virgin:
(2.262). ramificat la capăt în Zănoguţa (1.786),
Zlata (2.151) şi Radeş (2.144). îndreptat cam de aceea încheiem cu dorinţa de a vedea cer­
dela E la W. el numără nu mai puţin de vreo zece cetători mulţi la asaltul lui, astfel ca munţii Româ­
niei să devie mai bine cunoscuţi şi deci cu mai mult
lacuri pe ambele versante. La Zănoaga este un a-
folos parcurşi.
dăpost de vânătoare. MIHAI HARET
Culmea Zănoaga fiind foarte departe este greu
de vizitat; de acea e mai puţin cunoscută. Noi în­ Preşedintele Touring-Clubului României
şine, am cercetat-o sumar ; prin urmare nici n o

Desen de I. Gesticonc