Page 29 - 1930-07

Piaţa San iMarco din Veneţia

„Casa romena N. Iorga“ din Veneţia

Veneţia, oraşul mării ce bate la fiecare portal In afară de relaţiile politice şi comerciale. Ve­
de casă, al evului mediu găsit in orice colţ. regina neţia a avut cu noi şi raporturi culturale şi artistice.
apelor de odinioară, mai tărziu a plăcerilor, iar De aici ne vine. în 1508. tipografia prin Macacie.
astăzi a turiştilor ce nu-1 cunosc decât prin porum­ iar mai inainte vom găsi frumoase miniaturi, fron-
beii din piaţa San Marco, pentru noi. Românii, tispiciuri şi litere iniţiale pe cărţile lucrate în mănăs­
are o mare importanţă. tirile noastre.
Ne interesează pentru bogatele arhive, pentru Tot de aici ne vine şi literatură populară scrisă,
arta de care suntem legaţi, pentru raporturile poli­ ca romanul : „Fiore di Virtu". străbătând acelaş
tice şi economice pe care le-am avut. drum ca şi tiparul. Chiar un Ştefan cel Mare, şi
Poate cele dintâiu legături veneţiene cu Românii, alţii mai târziu, vor trimete ucenici la învăţatul zu­
sunt acelea cu cărăuşii veniţi din Albania, din jurul grăvelii de biserică şi numai aşa se poate explica
Ragusei, Morlacii sau Aromânii. In luptele contra influenţa lui Giotto in pictura religioasă româ­
Turcilor, Veneţienii utilizau de multe ori soldaţi nească.
morlaci. înfloritura pietrelor de morminte, sculptura în
Mai târziu, din lipsa cerealelor. Veneţienii au piatră îşi găseşte origina tot aici.
ajuns in căutarea lor până la gurile Dunării, in­ Un Stolnicul Cantacuzino va locui şi el câtva
trând astfel în conflict cu Genovezii. timp in oraşul lagunelor, iar Constantin Brânco-
Un Mircea sau §tefan-cel-Mare aveau relaţii veanu va avea ca secretar pe celebrul Del Chiaro.
politice cu dogii veneţieni. Cel din urmă trimetea Dela acesta ştim că n epoca fanariotă se trimeteau
oamenii săi la curtea acestora, sau avea doctori ca mulţi tineri la învăţatul artei veneţiene.
Matei din Murano care a lăsat frumoase pagini Mai târziu, in secolul al XlX-lea, după studiile
despre Ţările Româneşti.
Ardelenilor, vom găsi, din nou Ia Veneţia. Români e
Veneţia a mai fost şi locul de restrişte al multora. ca Iosif Hodoş, Papiu Ilarian, C. Esarcu. veniţi
Aşa, Petru-Cercel pe la 1580. poet, om de gust, pentru a studia arhivele, şi’n ultimul deceniu al a-
bogat, cu alese purtări, „cu nişte ochi de o fru­ cestui veac, pe la 1890, se stabileşte în Caile del
museţe deosebită, bun orator", a petrecut mai mult Vin. in dosul hotelului Danieli, având abia 20 de
timp aici, ducându-se vestea de el prin luxul şi ani, acela care după 40 de ani se va gândi la înte­
dărnicia sa. meierea unui institut românesc, având în vedere
Una din frumoasele figuri femeieşti este şi importanţa întregului acest trecut şi mediul de
Adomo Vallarga, sau cum se chema în casă Mă- artă, urmând pilda înaintaşilor săi şi gestul său fiind
rioara. al cărui mormânt se află la Murano. Din o întregire a ctitoriilor sale din Văleni, de aiurea,
banii ei şi ai familiei s’au ridicat multe opere de dela Roma şi Paris, şi. poate, la Viena in viitor.
artă mai ales în jurul bisericii greceşti. Ideea înfiinţării unui institut românesc la Vene-