Page 3 - 1930-07
P. 3

Hori», Cloţc» »i Crişan de J. M. Stock


            Galeria de tablouri Baron Brukenthal din Sibiiu


              Galeria  de  pictură  a  muzeului  Brukenthal  din  Si­  teva  bucăţi  mai  de  preţ  din  galeria  împărătească
            biiu,  care  numără  astăzi  1414  tablouri,  a  tost   din  Viena  dela  înalta  lui  ocrotitoare,  împărăteasa
            proprietatea  încă  dela  început,  afară  de  neînsem­  Maria  Tereza.  Csaki  pune  între  aceste  tablouri
            nate  adausuri  la  inventarul  în  fiinţă,  a  întemeeto-   „Judecata  lui  Paris"  de  Hendrik  van  Balen  şi  „Fu­
            rului,  baronul  Samuel  de  Brukenthal.  mort  in  1803.   mătorul”  de  Franz  Mieris.  Amândouă  trec  astăzi
            Despre  naşterea  şi  creşterea  treptată  a  colecţiei  nu   printre  cele  mai  vrednice  de  văzut  opere  ale  co­
           se  ştie  din  nenorocire  nimic  mai  de  aproape,  şi  mă   lecţiei.
            văd  silit  să  mă  sprijin,  în  ce  priveşte  partea  istorică   E  dela  sine  înţeles  că,  mai  cu  seamă  la  cumpă­
           a  celor  ce  urmează,  pe  datele  fostului  conservator   rările  în  mare,  prin  agenţi  călători,  s'au  strecurat  in
           al  Muzeului,  profesorul  Michael  Csaki.  scoase  şi   galerie  şi  destule  lucruri  de  puţină  valoare,  care
           ele adesea numai din presupuneri.                uşor  pot  să  nască  părerea  în  vizitatorul  necunos­
              Nu  încape  îndoială  că  întâile  îndemnuri  de  artă   cător  al  împrejurărilor  de  înjghebare,  că  totul  e
            Brukenthal  le-a  avut  în  oraşul  de  reşedinţă  Viena.   adunat  de  ici  şi  de  colo.  fără  nicio  unitate.  Condu­
            in  timpul  şederii  ani  de  zile  la  curtea  împărătească.   cătorii  muzeului  sau  priceput  însă  în  cursul  anilor,
            Aici  a  venit  în  legătură  deadreptul  cu  artişti  şi  cu­  să  dea  o  anumită  privire  cuprinzătoare  asupra  îm-
            noscători  de  artă  şi  aici  i  s  a  înfiripat  şi  gustul,  care   pestriţăturii dintru început.
           deosebea  in  atât  de  mare  măsură  pe  colecţionarul   După  toate  semnele,  intreaga  colecţie  de  tablouri
            sârguincios  de  mai  târziu  al  celor  mai  felurite  lu­  a  lui  Brukenthal  trebue  să  se  fi  aflat  intâiu  la  Vie­
           crări  de  artă.  Pentru  istoricul  începuturilor  galeriei   na.  de  unde  pe  la  anul  1780  a  fost  mutată  la  Sibiiu
           e  lămuritor  de  altminteri  faptul  că  între  tablouri  se   în  nou  clăditul  palat.  Lămuriri  mai  amănunţite
            găsesc  foarte  multe  lucrări  de  pictori  austriaci  şi   despre  această  schimbare  de  aşezare  din  păcate
            sud-germanici  din  a  doua  jumătate  a  secolului  al   lipsesc.  La  moartea  lui  Brukenthal.  galeria  cuprin­
            XVIII-lea,  al  căror  nume  e_drept  că  pe  vremea  lor   dea.  după  însemnările  rămase,  vreo  1320  de  ta­
           avea  un  bun  răsunet,  dar  n  a  putut  să  ţie  înaintea   blouri.  dintre  care  însă  o  parte  nu  se  găsea  în  pa­
            judecăţii  esteticii  retrospective.  Tablourile  acestea   latul  din  Sibiiu  ci  în  castelele  şi  în  conacul  proprie­
            trebue  să  şi  le  fi  însuşit  Brukenthal  prin  cumpărare   tarului.
            deadreptul dela artişti.                           In  1817  colecţia  a  fost  deschisă,  ca  muzeu,  pu­
              Tablourile  mai  vechi  e  de  crezut  că  au  fost  cum­  blicului.
            părate  din  străinătate  prin  agenţi  călători,  şi  în   Aproape  o  sută  de  ani  dela  moartea  donatorului,
            parte  dela  emigranţii  francezi,  cari  fugiseră  după   tablourile  au  rămas  într'o  stare  foarte  neîngrijită.
            Revoluţia  cea  mare  din  patrie,  şi  trebuiau  să-şi   Din  lipsă  de  specialişti  nu  se  putea  ajunge  nici  la
           încropească  viaţa  prin  vânzarea  bunurilor  mişcă­  o  păstrare  cumsecade  nici  la  o  catalogare  ştiinţifică
            toare  luate  cu  ei.  Aşa  e  micul  tablou  de  Wouwer-   a  operelor.  Abia  în  1882,  directorul  şcolei  de  res­
            man,  „Podişca  de  lemn”,  care,  după  date  din  1743,   taurări  dela  Belvedere  din  Viena.  Schellein.  a  în­
  >
           trebue  să  fi  aparţinut  contelui  Mirabeau  trăitor  la   cercat  o  revizie  şi  o  restaurare.  La  revizie,  era  vor­
            Paris.  E  vădit  că  Brukenthal  a  primit  şi  în  dar  câ­  ba atunci de o fixare a numelor maeştrilor. Mai
                                               jUHra MunWpîtiM DpÎ
                                               SALA DE LECţvJRA
   1   2   3   4   5   6   7   8